Ce clarificări oferă Curtea de Apel București după documentarul Recorder
La aproape o lună de la apariţia documentarului Recorder, în care se fac dezvăluiri despre modul în care conducerea Curţii de Apel Bucureşti schimba în mod curent judecătorii din completuri pentru a obţine decizii favorabile unor persoane acuzate de corupţie, preşedinta acestei instanţe, Liana Arsenie, a transmis recent o "informare publică", menită să "clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale".
Astfel, într-un material care se întinde pe 10 pagini, Liana Arsenie oferă o situaţie centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, care totalizează 361 de cazuri. Președinta CAB oferă și argumentele din spatele acestor modificări din completurile de judecată.
Ea susţine că toate aceste modificări "au avut cauze obiective, prevăzute de lege şi inerente funcţionării normale" a unei instanţe de nivelul Curţii de Apel Bucureşti, care funcţionează cu o schemă de 218 judecători. Anterior, în timpul unei conferințe de presă extraordinare organizate în ziua următoare publicării materialului Recorder, Arsenie a refuzat să ofere clarificări jurnaliștilor, în timp ce alți magistrați au susținut că dezvăluirile jurnaliștilor sunt corecte.
Motivele invocate de Arsenie în speța modificărilor din completurile de judecată
Conform CAB, situaţia centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani este următoarea:
- pensionări şi degrevări anticipate pensionării - 55 situaţii;
- promovări în carieră - 53 de situaţii;
- integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi - 144 modificări;
- degrevare totală sau parţială a judecătorului în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii - 41 cazuri;
- reluarea activităţii după concedii maternitate, alte situaţii - 48 cazuri;
- detaşări - 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
Conducerea CAB oferă şi o "interpretare" a datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată - distribuţia motivelor:
- integrarea în secţie a judecătorilor nou veniţi: 144 situaţii (39,9%). Aceasta reprezintă principala cauză a modificărilor şi reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal, aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate.
- pensionări şi degrevări anticipate ale judecătorilor care au notificat intenţia de pensionare: 55 situaţii (15,2%). Acestea sunt situaţii inevitabile care presupun încetarea mandatului şi reorganizarea completurilor în mod obligatoriu.
- promovări în carieră: 53 situaţii (14,7%). Consecinţă firească a concursurilor de promovare, a dreptului la carieră, aceste modificări se impun de drept, nu sunt discreţionare.
- reluarea activităţii după concedii de maternitate/alte situaţii similare: 48 situaţii (13,3%).
- degrevarea totală sau parţială în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii: 41 situaţii (11,4%). Modificările operate au asigurat adaptarea completurilor la complexitatea dosarelor, prevenirea prescripţiei în materie penală, a blocajelor şi a duratei excesive a proceselor.
- detaşări: 20 situaţii (5,5 %). Structura detaşărilor: detaşări de drept, ca efect al promovării unor concursuri - 11 situaţii (3,0% din totalul modificărilor); detaşări la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti - 9 situaţii (2,5% din total modificărilor).
"Analiza celor 361 de modificări de completuri din ultimii trei ani arată că acestea au fost determinate exclusiv de cauze obiective şi legale, derivate din dinamica resursei umane, îndeplinirea obligaţiilor legale, drepturi profesionale şi sociale ale judecătorilor, cerinţe de management judiciar. Prezentarea făcută de jurnaliştii de la Recorder rupe aceste date din context, ignoră dimensiunea statistică şi prezintă excepţionalul ca regulă, creând suspiciuni nefondate, decredibilizarea instanţei, o emoţie publică artificială şi periculoasă pentru statul de drept", este concluzia trasă de Liana Arsenie.
