Rata anuala a inflatiei s-a temperat, in a noua luna a acestui an, pana la 7,3%, la limita superioara a intervalului estimat de analisti, de 7 - 7,3%. Fata de luna anterioara, preturile de consum au crescut cu 0,40%, ca urmare a majorarii tarifelor la servicii cu 1,05%, in timp ce preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 0,19%. Preturile produselor alimentare au crescut, in medie, cu 0,33%, potrivit datelor publicate de INS.

"Presiunile inflationiste vor fi foarte puternice. In acest context, un nivel de 6,5% pentru inflatia la sfarsitul anului devine din ce in ce mai greu de atins, iar unul de 6% pare mult prea optimist", a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, citat de NewsIn.

Un curs peste 4 lei/euro ar duce, probabil, la ratarea tintei de inflatie si in 2009

Analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, spune ca inflatia in septembrie a fost peste asteptari, in conditiile in care au existat cresteri de preturi neasteptate, la unele categorii de alimente, precum lactatele.

"Exista, pe partea preturilor alimentare, elemente care nu decelereaza. Ma asteptam sa vedem o dinamica mai redusa pe acest segment in septembrie fata de august, insa acest lucru nu s-a intamplat.

In plus, pentru lunile urmatoare se anunta presiuni sporite din partea patronatelor de producatori, in sensul scumpirii carnii, painii sau zaharului, din cauza deprecierii leului", mai spune Constantinescu.

Ionut Dumitru spune ca un risc major ar fi sa asistam la o depreciere a leului peste pragul de 4 lei/euro, care ar elimina sansele revenirii inflatiei in banda tintita de BNR pana la sfarsitul lui 2009, asa cum estimau oficialii bancii centrale.

"Temperarea inflatiei se va face din ce in ce mai greu in urmatoarele luni si nu stim daca va fi suficienta.

Perspectivele pentru economie sunt negative, se scumpeste creditul, incetinirea din zona euro se va resimti si la noi, exporturile incetinind, probabil. Presiunile s-ar putea atenua in 2009, pe masura ce se va tempera consumul", mai spune economistul sef al Raiffeisen Bank.

BNR ar putea decide o scadere a rezervelor minime obligatorii, pentru a spori lichiditatea din piata, cred unii analisti

El se asteapta la o mentinere a dobanzii de politica monetara la 10,25% in ultima sedinta a BNR din acest an, insa si la masuri administrative - scaderea rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei, posibil si la cele in valuta.

Bancile din Romania sunt obligate sa depuna lunar, la BNR, 20% din pasivele in lei, respectiv 40% din pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani, sub forma de rezerve minime obligatorii.

"Vom avea presiuni si dinspre platile la buget si va fi nevoie de mai multa lichiditate in piata", adauga Dumitru.

Citeste si:

De aceeasi parere este si analistul Credit Europe Bank, Georgiana Constantinescu, avand in vedere nevoia de lei in crestere, pentru care ar putea fi insuficienta injectarea de bani in piata monetara de catre BNR, prin operatiuni de tip repo.

"In piata exista, momentan, o lipsa de lei. Dobanzile pe piata interbancara au ajuns destul de sus, la 14 - 17% pe an. Se vor efectua plati la buget la sfarsitul lunii si se vor plati si pensii majorate. Toti acesti bani vor iesi din sistem, va creste nevoie de lei si nu exclud sa vedem dobanzile depasind 20%", mai spune Constantinescu.

Economistul-sef al BRD-SocGen, Florian Libocor, considera ca o scadere a rezervelor minime obligatorii este improbabila in urmatoarea perioada. "In Romania nu cred ca exista o criza de lichiditate, ci de incredere", spune el.

Deprecierea leului creste sansele unei noi majorari a dobanzii de politica monetara, considera o parte dintre economisti

"Deprecierea leului si relaxarea politicii fiscale continua sa umbreasca perspectivele de inflatie. Avand in vedere ultimele evolutii, consideram ca argumentele pentru o noua majorare a dobanzii de politica monetara sunt si mai puternice. Deprecierea leului este ingrijoratoare si din cauza legaturii stranse intre cursul de schimb si anticipatiile inflationiste", considera analistii de la Citi Group pentruEuropa Centrala, de Sud-Est si Turcia, Ilker Domac si Engin Dalgic .

Ei mizeaza pe o majorare a dobanzii de politica monetara in octombrie, pana la 10,50% pe an si spun ca o decizie de a nu inaspri politica monetara in acest an din partea BNR ar constitui o strategie imprudenta, care ar anula eforturile recente ale bancii centrale, de a-si creste credibilitatea, dar recunosc ca "exista incertitudini in privinta disponibilitatii BNR de a continua inasprirea majorarile de dobanda".

Economistul sef al Alpha Bank, Ella Kallai, considera ca o majorare a dobanzii cheie este posibila, inclusiv in sedinta din 30 octombrie.

"Tind sa cred ca dobanda va creste, din cauza presiunilor inflationiste si asupra cursului de schimb. Desi reducerea generalizata a dobanzilor de catre marile banci centrale din lume a crescut diferentialul de dobanda, nu cred ca va fi suficienta o mentinere", a mai spus ea. Kallai estimeaza un nivel de 6,2% pentru inflatia la sfarsitul anului, mizand pe temperarea consumului.

Economistul sef al BRD-SocGen, Florian Libocor, considera ca BNR ar putea reduce dobanda de politica monetara, fie in ultima sedinta din acest an, fie in prima din anul viitor.

"Politica monetara este deja mai restrictiva prin prisma scaderii inflatiei. Cat priveste dobanda de politica monetara, cred ca vom incepe 2009 cu 10%. Referitor la scaderea dobanzilor cheie de catre bancile centrale europene, decizia a fost adecvata contextului. BNR nu este insa in aceeasi situatie, ci dimpotriva", spune Libocor.

In ciuda revenirii pe o tendinta descendenta, inflatia ar putea rata, si in 2009, intrarea in banda tintita de BNR.

"Nu cred ca se va reusi intrarea in banda de inflatie tintita pe 2009", a declarat si economistul-sef al BRD -SocGen, Florian Libocor, care estimeaza un nivel al inflatiei de 5% la sfarsitul anului viitor.

In august, inflatia anuala se temperase pana la 8,02%, dupa ce in iulie, atinsese varful ultimilor trei ani, de 9,04%. BNR estimeaza, pentru sfarsitul acestui an un nivel al inflatiei de 6,6%, semnificativ peste tinta de inflatie, de 3,8%, plus sau minus un punct procentual. In 2009, tinta de inflatie este stabilita la 3,5%, plus sau minus un punct procentual.