Toate aceste modificari bugetare sunt negociate intens zilele acestea cu delegatia FMI prezenta la Bucuresti. Expertii FMI estimeaza ca de la bugetul de stat au disparut circa 30.000 de miliarde de lei prin decizia de introducere a cotei unice de impozitare. De aceea, discutiile pe marginea bugetului vizeaza atat reducerea deficitului la cel mult 0,7% din PIB, fata de nivelul programat de 1,5% din PIB, cat si acoperirea pierderilor din aplicarea cotei unice.

ENERGIE.
Gazele naturale se vor scumpi cu 20%, incepand din luna aprilie. Surse apropiate negocierilor ne-au declarat ca aceasta scumpire era prevazuta inca de la inceputul anului, dar n-a fost facuta deoarece se suprapunea cu campania electorala. Scumpirea gazelor va fi urmata de cea a energiei termice. "In medie va avea loc o scumpire de 10-15%. In schimb, pe termen lung FMI a cerut renuntarea la pretul national de referinta al energiei termice, ceea ce va insemna ca vom asista la diferente mari de preturi intre diferite zone ale tarii", au spus sursele citate. Si tarifele la energie electrica vor creste cu 5%, insa din luna iunie. Initial, aceasta scumpire ar fi trebuit sa aiba loc la finele anului.

MINERIT.
Reprezentantii FMI au solicitat cresterea numarului de salariati care vor fi disponibilizati in industria miniera pana la 6.500 de persoane. Deja pentru cei 5.100 de mineri au fost alocate plati compensatorii de 690 de miliarde de lei de la bugetul de stat si 60 de milioane de dolari dintr-un credit de la Banca Mondiala. Directorii companiilor miniere din intreaga tara trebuie sa prezinte Ministerului Economiei si Comertului rapoarte cu modalitatile si perioadele in care vor fi realizate reducerile de personal din acest an.

Citeste si:

SALARII MAI MICI.
Cresterile salariale in sistemul bugetar ar putea fi mai mici decat cele anuntate la sfarsitul anului trecut, deficitul de cont curent fiind cu mult mai mare decat cel prognozat. Masurile fiscale prevazute in noul program de guvernare nu permit acordarea cresterilor salariale, in forma negociata de sindicate cu fostul Executiv. Sindicatele functionarilor publici obtinusera, la sfarsitul anului trecut, promisiunea unei cresteri a salariilor de 17,6%. Majorarea salariilor bugetarilor a fost stabilita de catre vechiul Executiv, prin Ordonanta de Urgenta 92/2004. Potrivit actului normativ, salariile bugetarilor urmau sa creasca, de la 1 ianuarie, cu 45% din nivelul negociat, diferenta urmand sa fie acordata incepand cu luna octombrie.

REACTIA LUI TANASESCU
"Introducerea cotei unice si a celorlalte masuri fiscale face ca bugetul intr-adevar sa fie in pericol", a declarat Mihai Tanasescu, fostul ministru al Finantelor. El a precizat ca diminuarea cursului valutar a influentat veniturile din accize, dar pe de alta parte au scazut cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice si creditelor externe, astfel incat deficitul bugetar nu a fost afectat. Fostul ministru de Finante sustine ca toate cresterile salariale promise de fosta guvernare au fost cuprinse in buget "cu conditia sa nu se mai faca angajari de personal".

TVA DE 25%
FMI a cerut Guvernului sa majoreze de la 19% la 25% taxa pe valoare adaugata sau s-o incadreze intr-un deficit bugetar de 0%, ne-au declarat surse apropiate negocierilor. Masura de crestere a TVA-lui ar trebui sa fie luata pentru acoperirea gaurilor bugetare rezultate din adoptarea cotei unice de impozitare (estimate de FMI la 30.000 de miliarde de lei), precum si a celor pe care actualii guvernanti sustin ca le-au mostenit de la fosta guvernare (10.000 de miliarde de lei din salarii nebugetate si 7.000 de miliarde de lei din calcularea accizelor la un curs al euro de 42.500 de lei in loc de 39.000 de lei). La acestea se adauga efectele produse de aprecierea monedei nationale, precum si cresterea consumului ca urmare a cresterii veniturilor populatiei. Decizia finala va fi luata astazi, la ultima runda de negocieri cu FMI.