"Realizarea celor doua depozite implica importante resurse umane, financiare si de timp. Din punct de vedere financiar, pentru constructia Depozitului Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA) sunt estimate costuri intre 150 si 220 milioane euro.
Pentru depozitul geologic, estimari preliminare facute la nivelul anului 2005 in baza experientei internationale pentru depozite similare arata ca, in functie de roca gazda care va fi selectata, costul depozitului se va situa intre 2,88 - 4,4 miliarde de euro, dar data fiind distanta mare in timp pana la constructia acestuia, estimarile vor suferi mai multe actualizari, prin urmare vorbim de o estimare cu un grad destul de mare de incertitudine", a declarat, citat de NewsIn, presedintele ANDRAD, Gheorghe Ionita.

Potrivit acestuia, ambele depozite definitive vor avea ca sursa de finantare Fondul de management al deseurilor radioactive, infiintat in anul 2007 prin O.G. 11/2003 republicata si detaliat in H.G. 1080/2007, fond in care CNE Cernavoda depune o contributie in valoare de 1,4 euro/MWh produs, respectand astfel principiul "poluatorul plateste". Pentru a suplimenta sursele de finantare si pentru a beneficia de expertiza internationala, la finele anului 2008, ANDRAD a contractat si are in prezent in derulare doua proiecte PHARE ce vizeaza depozitul DFDSMA, in valoare de peste trei miloane de euro.

Primul dintre depozite, cel definitiv de suprafata pentru deseurile slab si mediu active, este planificat sa intre in operare in anul 2014, iar depozitul geologic de mare adancime pentru deseurile inalt active (constituite in cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmeaza a fi realizat pana in anul 2055, spun reprezentantii agentiei.

Pana in acest moment, ANDRAD a primit autorizatie partiala de amplasare pentru depozitul final de deseuri slab si mediu active, pentru care se investigheaza in prezent un amplasament in localitatea Saligny, in apropierea CNE Cernavoda.
DFDSMA va gazdui deseurile slab si mediu active cu timp de viata scurt, generate prin operarea si dezafectarea a patru unitati CANDU, avand o capacitate finala de depozitare de 50.000 metri cubi deseuri.

Celalalt depozit, planificat pentru o perioada mai indelungata de timp, depozitul geologic, va fi construit la o adancime cuprinsa intre 500 si 800 m, in functie de roca gazda ce va fi selectata si va gazdui mai ales combustibilul nuclear uzat, insa nu este cunoscut inca studiul de amplasament al acestuia. Deoarece pentru intrarea in operare a depozitului geologic orizontul de timp este mai indepartat, studiile sunt in stadiul de caracterizare a potentialelor roci-gazda si de detaliere a programului de lucrari care vor trebui derulate. Depozitul geologic va avea o capacitate suficienta pentru un scenariu de depozitare a combustibilului nuclear uzat rezultat din operarea a patru unitati tip CANDU, cu posibilitatea de a gazdui si deseurile inalt active ce ar putea rezulta de la cea de-a doua centrala nucleara, aflata acum in stadiu de analiza a variantelor tehnologice si de amplasare, a afirmat presedintele ANDRAD.

"In societatile moderne, materialele radioactive au o larga utilizare in scopuri pasnice. Ele sunt folosite in medicina la diagnosticarea si tratarea diverselor afectiuni, in cercetare pentru studiul comportamentului la iradiere a materialelor, in diverse aplicatii in industria clasica si, nu in ultimul rand, in industria nucleara pentru producerea de energie electrica ieftina si fara emisii de gaze cu efect de sera. Ca toate celelalte activitati umane, si activitatile mai sus-mentionate sunt insotite de aparitia de deseuri, in acest caz deseuri radioactive. Spre deosebire de deseurile industriale, acestea sunt produse in volume foarte mici, gestionarea lor este riguros controlata si radioactivitatea lor scade in timp", a explicat Gheorghe Ionita.

Presedintele ANDRAD mai spune ca fiecare tara este responsabila, legal si moral, de gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive pe care le produce. Alaturi de alte tari, Romania este semnatara a "Conventiei Comune asupra gospodaririi in siguranta a combustibilului uzat si asupra gospodaririi in siguranta a deseurilor radioactive", fiind obligata sa prezinte periodic un "Raport de tara" privind modul in care ne indeplinim obligatiile si progresele facute in managementul deseurilor radioactive.
Obiectivul depozitarii definitive il reprezinta izolarea deseurilor radioactive de mediul inconjurator, pentru protectia acestuia si a populatiei si se realizeaza de regula prin interpunerea intre deseuri si mediu a unui set de bariere, ingineresti si naturale, proiectate sa asigure protectie pe termen indelungat in cele mai diverse scenarii.

In functie de caracteristicile lor radiologice, deseurile radioactive sunt depozitate definitiv in diferite depozite.
In Romania, in prezent exista un depozit de deseuri institutionale, la Baita-Bihor, care functioneaza din 1985.

Deseurile slab si mediu radioactive cu timp de viata scurt provenite din medicina, cercetare si industria clasica se depoziteaza la Depozitul National de Deseuri Radioactive (DNDR) Baita-Bihor, in prezent administrat de Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei (FIN-HH). Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclear-Electrica de la Cernavoda - aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale pe amplasamentul centralei - necesita construirea a doua noi depozite definitive: un depozit definitiv de suprafata pentru cele slab si mediu active si un depozit geologic de mare adancime pentru cele inalt active.