In calcul au fost incluse si lucrarile la autostrada Bucuresti-Pitesti, prima din Romania, care au ridicat numeroase semne de intrebare legate calitatea lucrarilor, aceasta necesitand numeroase reparatii, iar preturile la care au fost atribuite lucrarile au fost apreciate ca fiind exagerat de mari.

Un studiu realizat de compania de consultanta A.T. Kearney releva faptul ca infrastructura rutiera din Romania va atinge un nivel similar cu cel inregistrat de tarile dezvoltate din Europa Occidentala in 130-150 de ani, daca va fi pastrat ritmul actual de dezvoltare.

In 1997, consortiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT) a castigat licitatia pentru reabilitatea integrala a autostrazii, angajandu-se sa termine lucrarea in 22 de luni, pentru aproximativ 27 de milioane de euro. Autostrada a fost inaugurata in octombrie 2000, iar la finalul lucrarilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a platit de cinci ori mai mult. Lucrarea a avut un termen de garantie de numai 12 luni, iar ulterior au aparut numeroase defectiuni la nivelul stratului de rulare.

Desi, in 2001, noul ministru al transporturilor din partea PSD, Miron Mitrea, a amenintat ca va actiona FAT in judecata, el nu a dispus executarea garantiei pentru ca gropile care aparusera deja pe autostrada sa fie reparate. In 2003, ministerul condus Mitrea a mai cheltuit noua milioane de euro pentru reparatii.

In timpul mandatului lui Gheorghe Dobre a fost turnat un nou covor asfaltic peste cel existent deja, in valoare de circa 126 de miliarde de lei.

O noua reparatie a avut loc in 2006, cand licitatia a fost castigata de grupul de firme Euroconstruct Trading 98 – PA & CO International – Search Corporation, la un pret de 30 milioane euro, de doua ori mai mare decat cel oferit de firma austriaca Alpine Mayderer. Ulterior, reparatia pe o buna portiune din autostrada a fost pusa la indoiala, imediat dupa ce a aceasta a fost data in folosinta.

Lucrarile la autostrada Bucuresti-Constanta au garantie doar doi ani

Lucrarile finalizate la Autostrada Soarelui Bucuresti-Constanta au ridicat, de asemenea, numeroase probleme, legate de neconformitati la suprafata stratului de rulare, aparitia de fisuri si chiar gropi. Tronsoanele autostrazii au o garantie de doar doi ani, iar primele gropi au aparut deja la doar un an dupa ce autostrada a iesit din garantie. In acest caz, firmele constructoare (printre care, CCCF, Astaldi Spa, Colas, Max Boegl si Yuksel Makimsan Ener) nu mai pot fi trase la raspundere.

La aceasta autostrada sunt finalizati 152 de kilometri, dintr-un total de 225. Tronsonul Cernavoda-Constanta se estimeaza a fi finalizat in 2011, contructorii fiind compania franceza Colas si consortiul format din companiile Astaldi& Max Boegl. Companiile castigatoare au mai construit in anii precedenti tronsoane ale Autostrazii Bucuresti-Constanta, Colas finalizand portiunea Fundulea-Drajna, iar consortiul germano-italian tronsoanele Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda. De altfel, italienii Astaldi au castigat numeroase licitatii organizate de Ministerul Transporturilor, atat in timpul guvernarii PSD, cat si ulterior, dupa venirea la putere a Aliantei DA.

Autostrada Transilvania, niciun kilometru finalizat, plati de circa 700 milioane euro


Autostrada Transilvania, poate cea mai controversata din Romania, are ca termen de finalizare anul 2013. Pana acum, compania Bechtel, responsabila pentru constructia acestei autostrazi, a incasat de la statul roman aproximativ 700 de milioane de euro. Costurile initiale au fost stabilite la 2,2 miliarde euro, dar ultimele estimari arata aproape o dublare a sumei.

In 2004, Guvernul Adrian Nastase acorda companiei americane Bechtel proiectul de constructie a autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov-Bors. In 2005, noile autoritati au decis intreruperea lucrarilor, pe motiv ca trebuie reanalizate contractele incheiate de guvernarea precedenta, iar in urma renegocierii contractului a fost prelungit termenul de finalizare, din decembrie 2012 pentru decembrie 2013.

In luna august 2008, Bechtel anunta ca a finalizat o portiune de cinci kilometri de autostrada dintr-un sector cu o lungime de 25 de kilometri, care face legatura intre Gilau si Campia Turzii. Insa, in noiembrie 2008, un control efectuat la solicitarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) scotea la iveala faptul ca Bechtel a facut greseli de proiectare si executie pe tronsonul Campia Turzii-Gilau si ca defectiunile in executie au determinat alunecari de teren. Partea americana a invocat faptul ca statul roman nu a oferit la timp banii pentru lucrari.

Anul acesta, Bechtel s-a angajat sa termine 42 de kilometri din cei 54 ai tronsonului Turda-Gilau.

Actualul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, a declarat in februarie ca statul roman nu-si permite sa sustina financiar, pana in 2013, inceperea lucrarilor si pe portiunea cuprinsa intre Brasov si Targu Mures, portiune pe care ministerul vrea sa o concesioneze.

Potrivit declaratiilor ministrului Radu Berceanu, pana in 2013 va fi finalizata doar jumatate din autostrada, respectiv portiunea de la Targu Mures la Bors.

Autostrada Bucuresti-Brasov, doua tronsoane din trei au fost atribuite

In cazul autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Comarnic-Brasov, in 2005, Guvernul PNL-PD a decis stoparea intelegerilor semnate de autoritatile de la acea vreme cu firma franceza Vinci pentru tronsonul Comarnic-Predeal si cu cea israeliana Ashtrom-Roichmann pentru portiunea Predeal-Brasov.

Contractul, care se ridica la circa 700 de milioane de euro, prevedea ca tronsoanele sa fie gata in 2009 si a fost atacat, in 2004, si de presedintele Basescu, pe atunci doar candidat al Aliantei PNL-PD, pe ideea ca nu este altceva decat un „tain" platit de PSD statului francez si firmei Vinci. Contractul a fost desfacut, cu promisiunea de a semna unul mai avantajos pentru statul roman.

Dupa mai multe amanari, licitatia pentru construirea autostrazii Comarnic-Brasov a fost castigata, in 2009, de consortiul Vinci-Aktor, pentru 1,5 miliarde euro.

In 2006, grupul de firme Spedition UMB– PA & CO International–Euroconstruct Trading 98–COMAXA SRL a castigat o lucrare de 200 milioane euro pentru construirea unei portiuni din tronsonul Bucuresti-Ploiesti.

In acest caz, Autoritatea de Control a Guvernului a stabilit ca aceste firme nu trebuiau acceptate la licitatie deoarece, cel putin in cazul Euroconstruct Trading 98, aceasta avea reclamatii de proasta executie in urma lucrarilor de reabilitare a autostrazii Bucuresti-Pitesti. Ministerul Transporturilor a hotarat insa ca acest consortiu sa inceapa lucrarile.

S-a renuntat la construirea drumurilor expres

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a anuntat, la sfarsitul anului 2008 , ca se va renunta la construirea celor 12 drumuri expres prevazute in proiectele ministerului si ca in locul unora dintre acestea vor fi facute autostrazi.

Radu Berceanu a spus ca in locul drumului expres Craiova-Pitesti, ale carui lucrari de constructie ar fi trebuit incepute in 2008, se va realiza o autostrada, care se va intersecta cu Autostrada Pitesti-Bucuresti.

Modificari legislative pentru accelerarea lucrarilor


Intarzierile la construirea de autostrazi au fost puse de multe ori pe seama legislatiei care permite amanarea exagerata in cazul exproprierilor. In acest sens, au fost adoptate acte normative care prevad urgentarea exproprierilor.

De asemenea, pentru a evita intarzierile cauzate de depunerea de contestatii de catre firmele care pierd licitatiile, Executivul a modificat, in martie, legea achizitiilor publice, introducand o taxa de contestatie de 2% din valoare contractului. Taxa se va plati de catre firmele care aleg contestarea in instanta a rezultatului unei licitatii, si nu la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC).

Banii ii vor fi restituiti firmei contestatare doar daca instanta ii da dreptate. Noua lege a achizitiilor publice prevede si reducerea duratei licitatiilor la 30 de zile, precum si cresterea sumelor de la care o autoritate publica poate sa achizitioneze direct produse, servicii si lucrari.

Autoritatea contractanta va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai in cazul in care valoarea estimata a contractului de achizitie publica este de cel mult 100.000 euro pentru contractul de furnizare de servicii (fata de 75.000 euro in prezent) si de 750.000 euro pentru contractul de lucrari (500.000 euro in prezent).

Cabinetul Tariceanu a modificat de asemenea legea achizitiilor publice inainte de alegerile din 2008, marind de la 2,5 la 5 milioane de euro pragul de la care se organizeaza licitatii pentru contractele la care statul participa cu mai bine de 50% din fonduri.

Guvernul Boc a simplificat in decembrie 2008 si procedurile de expropriere a terenurilor utilizate la constructia de autostrazi, precum si solutionarea contestatiilor la licitatii in contencios administrativ.

„Am facilitat procedura prin care se expertizeaza terenul - se consemneaza banii in cont, urmand ca buldozerul sa poata lucra – si am flexibilizat procedura de solutionare a contestatiilor de achizitie publica in domeniul contractelor care vizeaza autostrazile, tocmai pentru a nu pierde luni si ani in sir cu proceduri greoaie. Procedura contenciosului administrativ a fost cea pentru care am optat, fiind una rapida, iar instantele de judecata se pronunta cu termene foarte concrete”, declara in decembrie premierul Dan Nica.

In sedinta de Guvern de saptamana trecuta a avut loc si prima lectura a proiectului de lege privind parteneriatul public privat (PPP) pentru construirea de autostrazi.

Studiu A.T. Kearney: Romania are nevoie de 150 de ani pentru o infrastructura europeana

Studiu A.T. Kearney: Romania are nevoie de 150 de ani pentru o...