“Statul poate face pentru IMM-uri doua lucruri majore, pe unul il face partial si pe altul deloc. Acceptarea situatiei de facto, care inseamna credit fiscal, adica sunt IMM-uri care ar prefera sa se imprumute de la stat in ciuda dobanzii de peste 30% pe an. Apoi, este necesar ca statul sa nu mai intervina cu masuri dure, intr-o perioada in care oricum partenerii comerciali ai companiilor forteaza procedurile de faliment”, spune Limpede.

Cealalta masura, spune analistul economic, se refera la economie in ansamblu, “astfel ca in cazul acestui gen de evenimente, care apar o data la 100 de ani, statul este dator sa sustina cererea agregata acolo unde sectorul privat in ansamblu sau nu mai poate acoperi aceasta necesitate”.

Radu Limpede a mai adaugat si faptul ca lipsa de incredere in economie duce la scaderea cererii.

“La fel cum cererea a crescut artificial din cauza unor bani neacoperiti, acum avem de-a face cu o scadere in mod artificial in care statul trebuie sa suplineasca lipsa de cerere a sectorului privat prin investitii in infrastructura necesara in toate domeniile”, detaliaza Limpede.

El a explicat ca investitiile in infrastructura vor antrena sectorul constructiilor, “iar de acolo vor veni efectele de multiplicare in economie”.

Mai exista si alte masuri, de genul capitalizarii CEC-ului, Eximbank si a Fondului de Contragarantare, al caror efect nu se va vedea insa pe termen scurt pentru ca aceste institutii financiare nu sunt puteri majore in sectorul bancar si nu detin specialistii necesari, potrivit celor spuse de Limpede, care a adaugat ca sunt putini cei care vor beneficia de capitalizarea acestor banci si a Fondului de Contragarantare.

In ceea ce priveste paleta produselor de finanatare, se pare ca aceasta este destul de dezvoltata sa sustina companiile romanesti, problema insa consta in costurile exacerbate ale acestora. “Produsele de finantare exista si sunt foarte interesante, insa problema in aceasta perioada este costul, dobanzile foarte mari, care desi dau semne de scadere inca mai sunt necesare diminuarile acestora”, spune Limpede.

Pe de alta parte mai exista si problema garantiilor. “Sunt o multime de IMM-uri si de antreprenori care au deja ipotecate aproape toate activele de care dispun, iar bancile accepta terenuri ca garantii punand conditii destul de dure, de restrictive pentru ca le este frica sa nu cada iar sectorul imobiliar”, a adaugat analistul economic.

Limpede mai asteapta si o activitate mult mai frenetica din partea fondurilor de garantare si chiar o scadere a comisionului destul de piperat de 1,75%, acestea fiind masuri ce se impun in actualele conditii de piata, iar cu timpul toate acestea pot relansa creditarea in opinia sa.

Totodata, analistul asteapta o crestere a numarului falimentelor companiilor din economia nationala. “Numarul falimentelor a crescut si o sa mai creasca, pentru ca exista un decalaj intre manifestarea unui fenomen, a unei tendinte si efectul sau statistic. Chiar daca economia ar fi inceput de ieri sa-si revina, ceea ce nu este cazul, noi vedem efectele pe termen lung si automat o sa vedem tot mai multe falimente. Firme care vor iesi de pe piata au mai rezistat pentru ca au avut rezerve de lichiditati, ”au avut ceea ce se numeste grasimea ursului din hibernare””, detaliaza acesta.

El a mai semnalat si un alt fenomen ingrijorator pentru companiile romanesti, implicit pentru economia nationala care consta in comportamentul abuziv al unor companii, insa Limpede a mai adaugat ca spera ca tocmai criza economica sa duca la disparitia celor care practica o concurenta neloiala.

“Exista firme mari care fac dumping pe piata constructiilor, de exemplu, bazandu-se pe faptul ca-si vor baga in faliment partenerii. Ca vor baga in incetare de plati furnizori de materii prime ramanand astfel cu produsele neplatite. Eu sper ca economia Romaniei sa se ajusteze la un nivel decent si sa fie scosi din joc tocmai oamenii acestia cu comportament abuziv”, a concluzionat analistul Radu Limpede.