Daca pana in prezent impozitul pe teren agricol era de 11.000 de lei vechi indiferent cu ce cultura este cultivat, incepand de anul viitor birul se va mari de pana la 600 de ori in cazul livezilor si viilor. Oricare ar fi materialele din care au fost facute casele, in cazul in care depasesc 100 de metri patrati vor fi impozitate in plus cu 10% pentru fiecare fractiune din acestea.

Taranii care au livezi si fabrica rachiu sau tuica vor trebui sa plateasca accize pe aceste produse, fiind exceptata de la taxare doar o cantitate de 50 de litri pe gospodarie. "Guvernantii sunt indreptatiti sa impoziteze activitatile agricole, insa se pune problema la ce nivel.

Din punctul de vedere al Guvernului, orice activitate care produce profit trebuie impozitata, insa impozitul trebuie sa fie acceptabil.

Si aici sare Guvernul calul. Inainte de a stabili cat trebuie sa fie un impozit de mare trebuie facuta o analiza a efectelor acestuia", crede analistul Florin Catu.

In agricultura lucreaza 40% din populatia tarii si nu este normal sa impozitezi la nivel european o piata care inca nu functioneaza dupa principii concurentiale, afirma Catu, dand exemplul statelor din UE care isi protejeaza sectorul agricol. "Ce se va intampla? Probabil ca nu se va plati. Iar Guvernul va observa cam tarziu acest lucru si va incerca prin subventii sa repare situatia", crede analistul.

Citeste si:

Daca are numai 2-3 ha de livada, o casa de 120 metri si o jumatate de hectar de teren de vie in intravilan, un taran ar trebui sa plateasca 4-5 milioane de lei anual numai impozite pe casa si teren agricol. Daca mai produce si 300 de litri de tuica pentru autoconsum sau pentru rude, el va mai trebui sa plateasca alte 2 milioane de lei, ca acciza. Si asta in conditiile in care in spatiul rural traiesc 1,275 milioane de pensionari, cu o pensie lunara medie de 860.000 de lei vechi. Impozitul pe un hectar de livada va fi de la anul, de aproximativ 600.000 lei vechi, potrivit ordonantei prin care Codul Fiscal a fost modificat in iulie.

Proiectul prezentat de curand de Ministerul de Finante este neclar in ceea ce priveste calculul impozitului pe teren agricol din extravilan, nefiind specificat coeficientul de corectie. Un metru patrat de spatiu locuibil este impozitat cu o suma cuprinsa intre 6.000 si 17.000 de lei, in functie de materialele de constructie. Rezulta ca o casa de 120 de metri patrati va fi impozitata cu minim 720 de mii de lei, ea putand insa ajunge si la o valoare maxima de aproximativ 2 milioane de lei. O jumatate de teren agricol situat in intravilan si cultivat cu vie ar putea ajunge si el la un milion de lei, iar daca taranul mai are si alte cladiri anexe, precum un hambar sau un grajd, vor fi si ele impozitate cu cateva sute de mii de lei fiecare. Cu alte cuvinte, acestia vor trebui sa puna deoparte mai mult de jumatate din banii primiti ca pensie pentru un an pentru a putea plati darile catre stat. Iar anuntul modificarii Codrului Fiscal a fost facut de-abia in octombrie si, mai mult ca sigur, locuitorii din spatiul rural nu stiu inca ce ii asteapta.

Daca insa agricultorul opteaza sa produca tuica sau rachiu de pe cele 3 hectare, costurile vor fi mult mai mari. Solutia vanzarii prunelor la piata comerciantilor, care anul acesta nu au platit decat 3.000 de lei pe kilogramul de prune, nu este una viabila, ea neputand acoperi costurile: minim 200.000 de lei ziua de lucru, cheltuielile cu stropitul prunilor si cele implicate de transport. Intr-un an bun, un taran ar putea produce 12 tone de prune, din care se poate face o cantitate de 2.000 de litri de tuica. Din acestia numai 50 de litri nu vor fi accizabili. In urma calculului rezulta ca o respectiva gospodarie trebuie sa plateasca la stat 15,229 milioane de lei accize. Iar posibilitatea comercializarii legale a produsului este aproape zero. Conditiile impuse sunt restrictive: birocratia obtinerii de autorizatii este una imensa. El trebuie sa se doteze cu mijloace de masurare volumetrica, avizate de Biroul Roman de Metrologie Legala, precum si cu mijloace legale de masurare a concentratiei alcoolice a materiei prime si a produselor rezultate din prelucrarea acestora. Instalatiile de fabricatie si cazanele sunt in mod obligatoriu sigilate pe perioada de nefunctionare. Pentru a le desigila, taranii vor trebui sa solicite, in scris, autoritatii fiscale competente desigilarea cazanelor.

"Probabil ca nu se va plati, iar Guvernul va repara situatia prin subventii", Florin Catu.

In momentul desigilarii instalatiilor sau a cazanelor, reprezentantul autoritatii fiscale competente trebuie sa verifice timpii de fabricatie si randamentul in alcool pentru fiecare tip de materie prima in parte. Iar daca taranii nu solicita resigilarea cazanelor sau a celorlalte instalatii in momentul opririi acestora, se va cosidera ca productia a continuat pe toata perioada de la desigilare, si se va plati acciza pentru cantitatea de tuica pe care autoritatile o estimeaza ca ar fi fost produsa in acest timp. Si acesta sunt numai conditiile fiscale de producere a rachiului, fara a le lua in calcule pe cele de mediu, cele de igiena sau pe cele de productie. Iar daca mai multi agricultori incerca sa se asocieze pentru a putea acoperi impreuna costurile suplimentare reprezentate de investitiile necesare intrarii in legalitate, vor avea o noua surpriza. De anul viitor, vor fi obligati sa plateasca impozitul de 16% pe profit pentru ca facilitatea acordata asociatiilor agricole va fi eliminata. Daca gospodaria este una mai instarita, dispunand de un ARO, mai trebuie platit un impozit destul de usturator si pentru acesta. Un ARO obisnuit, de 2.500-3.000 de centimetri cubi va fi impozitat cu 10-15 milioane de lei, in timp ce un ARO cu motor Ford, de 4.000 de centimetri cubi, il va costa pe proprietar 22,5 milioane de lei.