Inflatia in pericol de inflamare, deficitul de cont curent in crestere ingrijoratoare si derapajul deficitului fiscal sunt cauzele pentru care echipa Fondului Monetar International (FMI) condusa de Emmanuel van der Mensbrugghe (foto) nu a stampilat revizia de toamna a acordului cu Romania, a declarat ieri negociatorul-sef al Fondului. „Acordul stand-by este intrerupt, dar el continua pana in iulie, care este data expirarii sale oficiale“, a explicat van der Mensbrugghe. „Guvernul Romaniei poate cere oficial, Consiliului Directorilor FMI de la Washington, incetarea acordului. Asta nu s-a intamplat inca, deci acordul nu s-a rupt, de aceea spunem ca aranjamentul continua. Pana in iulie, Guvernul e liber sa ceara Fondului initierea unor noi negocieri. Daca vin la noi si spun ca vor sa discute serios, le vom sta la dispozitie. Pana atunci ne vom exprima un punct de vedere cu privire la starea macroeconomiei romanesti in raportul nostru anual, care este oarecum intarziat de negocieri“, a declarat pentru „Averea“ Graeme Justice, reprezentantul FMI la Bucuresti. Emmanuel van der Mensbrugghe spune ca „acordul a deraiat“ de la obiectivele macroeconomice fixate. Estimarile Fondului arata pentru 2005 o inflatie care va continua sa tina pasul actual, de 8,3%, un deficit de cont curent in expansiune si o atenuare a ritmului cresterii economice. Separat de ingrijorarile referitoare la alterarea echilibrelor mari ale economiei, van der Mensbrugghe a criticat in termeni duri gestionarea politicilor fiscale, reprosand Ministerului Finantelor ca a alcatuit un buget pentru 2006 fara a tine cont de modificarile inca nefinalizate din Codul fiscal si din cel al Muncii.

Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor, vizibil mirat de faptul ca negociatorul-sef al Fondului si-a spus punctul de vedere intr-o conferinta separata, fara a avea alaturi reprezentantii Guvernului, a admis ieri ca acordul este „inghetat“, iar in ianuarie FMI va lua pulsul stabilitatii macroeconomice.

„Daca restrangi cheltuielile bugetare pe primele trei trimestre si ai un excedent de 0,8% din PIB, apoi cheltuiesti masiv in ultimul trimestru, asta arata ca nu este o buna gestionare a bugetului. In plus, apar presiuni inflationiste, care se intind si in prima perioada a anului 2006 si asta face viata grea prietenilor nostrii de la banca centrala, care nu-si ating obiectivele de inflatie, legate de politica fiscala“, a spus negociatorul sef al Fondului.

„Lipsa de coordonare intre politicile fiscale si cele monetare este o problema“, a aratat seful delegatiei Fondului. Ca raspuns la slaba gestiune a politicii fiscale, banca centrala s-a vazut silita sa sterilizeze intrarile de capital si sa cheltuiasca bani multi incercand sa opreasca o apreciere prea brutala a leului. „Asta costa bani, sunt cheltuieli mari legate de ratele dobanzilor. O astfel de politica poate fi sustinuta pe termen scurt. In termeni reali, rata de schimb va creste“, a mai spus van der Mensbrugghe.

De altfel au aparut in economie arierate noi, pierderile bancii centrale, a adaugat acesta. „Am cerut Guvernului sa elaboreze politici de sprijin pentru ca banca centrala sa-si poata conduce realiza obiectivul de tintire a inflatiei“ spune negociatorul-sef al Fondului. Dupa ce bugetul a pierdut peste un miliard de euro prin introducerea cotei unice, nici in 2006 lucrurile nu stau mai bine, spun expertii Fondului. „Frecventele modificari ale Codului Fiscal au facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in randul comunitatii de afaceri. „Proiectul de buget pe 2006 este nerealist, si e posibil ca deficitul sa depaseasca masiv tinta de 0,5% din PIB“, a mai spus van der Mensbrugghe. In esenta, economia romaneasca este vulnerabila riscurilor externe, a punctat negociatorul sef al FMI. In plus, el recomanda ca banii din privatizari sa fie inclusi in proiectul de buget. „E bine sa te asiguri ca resursele de finantare a cheltuielilor publice sunt incluse in buget. E regretabil ca banii economisiti prin utilizarea fondurilor din privatizare nu au fost folositi cheltuieli legate de imbunatatirea infrastructurii“, a mai spus el. „Noi nu am cerut niciodata Guvernului sa inghete salariile. Am spus doar ca nu poate fi ratata tinta de inflatie daca maresti de patru ori intr-un an salariile, care au crescut cu 50% in ultimele 12 luni“, a mai spus acesta.

Aderarea nu depinde de Fond, ci de inflatie

„Formal nu exista nici o obligatie pentru ca Romania sa incheie un acord cu Fondul Monetar international (FMI). Comisia Europeana este insa preocupata de stabilitatea macroeconomica a Romaniei, si existenta unui acord cu Fondul ar fi un indiciu in acest sens. Iar unele indicii sunt mai importante decat altele“, a declarat consilierul pe probleme economice si comerciale din cadrul Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Dragos Negrescu pentru „Averea“. Perceptia existenta in Romania, potrivit careia Comisia depinde de expertii Fondului in ceea ce priveste evaluarea macroeconomica a statelor candidate, este gresita sustine Negrescu. „Comisia poate sa evalueze statele candidate asa cum evalueaza statele membre“, afirma consilierul Delegatiei Comisiei la Bucuresti.

Ruperea acordului cu FMI nu afecteaza integrarea la 1 ianuarie 2007, ea putand fi pusa in pericol doar in cazul in care vom avea la anul o inflatie de 12%, crede analistul economic Florin Citu. Problema este ca Romania nu este inca o tara stabila, iar FMI iti dadea un standard pe care investitorii straini il luau in considerare. „Nu stiu cat era nevoie de adaugarea unui nou stres, si asa aderarea e un soc. Aveam nevoie de un arbitru impartial, si nu numai noi, ci si investitorii straini. Acum totul depinde numai de noi. Guvernul are o viziune mai optimista decat Fondul si ramane de vazut cine are dreptate: Guvernul sau FMI. Sigurul atu al FMI-ului era experienta mai mare“, afirma Catu

„Toate statele care au aderat in ultimul val au marit deficitul imediat dupa semnarea tratatului de aderare. Insa Romania nu putea face acest lucru cu FMI-ul pe cap“, considera Citu. Marea diferenta apare insa daca ne uitam la ceilalti indicatori. Romania are o inflatie mai ridicata decat cele 10 state, deficitul de cont curent este unul extrem de mare, iar numai 70% din economie se afla in maini private, afirma Catu. In plus, situatia economiei internationale este total diferita de cea din 2002-2003, in SUA si in UE ratele dobanzilor aflandu-se pe un trend crescator, a adaugat analistul.

„Este adevarat ca cele zece state care au aderat in 2004 aveau un deficit bugetar si un deficit de cont curent ridicate, insa principala diferenta este ca inflatia era mult mai mica. Iar inflatia este esentiala pentru Fond. In plus, deficitele bugetare mari ale Cehiei, Ungariei si Poloniei erau determinate de programe clare de investitii. Ele aveau o capacitate mare de absorbtie a fondurilor europene“, afirma, la randul sau, analistul Liviu Voinea. Fondul era dispus sa accepte un deficit de 2% daca Guvernul ii prezenta programul de investitii in infrastructura si ii demonstra ca are o capacitate ridicata de absorbtie a fondurilor europene. „Noi absorbim numai 1 euro din 10 in ceea ce priveste infrastructura. Este bine sa ai deficit daca el este provocat de investitii. In schimb, Fondul crede ca el este provocat in Romania de consum. Si atunci cere Guvernului sa nu aiba deficit pentru ca este clar ca Executivul nu are pana acum un plan clar, multianual, de investitii“, explica Voinea diferenta de viziune dintre Guvern si expertii FMI. Nu este intamplator ca acordul cu FMI s-a rupt imedit dupa prezentarea Raportului de tara, era mai grav daca se intampla inainte, afirma analistul.

Guvernul este de acum pe cont propriu. Si esecul si succesul nu-l va mai putea imparti cu FMI-ul, crede analistul. In plus, ruperea acordului va avea un efect pe piata externa. Este posibil ca investitiile de portofoliu sa fie reduse si sa asistam la o schimbare a sentimentelor pietei, afirma Voinea. In cazul in care Guvernul nu va demonstra ca are o viziune proprie viabila, s-ar putea ca anul viitor sa avem probleme de finantare a deficitului de cont curent, spune acesta. (Florin Rusu)

„Acordul a fost rupt din populism“

„Cred ca acordul a fost rupt din populism si probabil din lipsa capacitatii si vointei guvernului de a mentine disciplina agreata cu Fondul si de a ramane in parametri“, explica analistul BAC Investment Bank, Matei Paun. Paun crede ca FMI nu ar fi avut nimic de obiectat unor investitii in infrastructura atat de necesare unei tari care vrea sa se integreze in Uniune. „Nu cred ca a fost neaparat o problema de deficit si de lipsa de proiecte de infrastructura. Sunt ferm convins ca FMI ar fi fost flexibil si nu s-ar fi opus investitiilor in infrastructura. Solutii s-ar fi gasit, probabil ca nu a existat vointa politica“, spune Paun. El sustine ca pana acum nu s-a investit in infrastructura, intrucat nu exista capacitatea institutionala pentru acest lucru, si ca exista granturi si fonduri nerambursabile pentru astfel de investitii care nu afecteaza neaparat deficitul bugetar. „Am pierdut sute de milioane de euro, daca nu chiar miliarde, in ultimii ani, proveniti din fonduri de la Banca Mondiala si UE, si mergand pe aceasta logica, ce ii face pe guvernanti sa creada ca vor folosi banii care vor veni la anul in investitii de infrastructura?“, spune Paun.

„Pe termen scurt, nu vad nici un fel de schimbari cauzate de ruperea Acordului, insa Uniunea Europeana ar putea privi-o cu o oarecare ingrijorare“, considera Paun. „Noi nu avem o traditie in ceea ce priveste disciplina fiscala, si nici in ceea ce priveste o inflatie scazuta. Nu ma astept ca investitorii sa inceapa sa plece de maine, insa daca se vor vedea efectele ruperii Acordului, atunci se vor vedea abia peste cateva luni“, spune Paun.

„Daca se va merge pe bugetul care exista, acesta este perfect rezonabil. Ceea ce cerea FMI reprezentau niste fixuri pe care de obicei le au numai oamenii batrani“, sustine analistul Ilie Serbanescu.

„Ruperea acordului cu FMI nu va afecta integrarea Romaniei cu nimic. Integrarea nu depinde de FMI, ci de capitalul vest-european care a preluat economia romaneasca“, sustine Serbanescu.

Profesorul Daniel Daianu sustine ca Guvernul trebuie sa fie foarte atent si sa nu mareasca deficitul bugetar de la 0,5% din PIB, anuntat anterior pentru proiectul de buget pe 2006. „Nu trebuie sa comitem imprundenta de a mari deficitul bugetar. Trebuie sa continuam dialogul cu fondul“, spune Daianu.

Citeste si:

„Apoi, trebuie sa privim catre cheltuieli, sa eliminam risipa, sa marim gradul de colectare, dar in nici un caz nu trebuie sa majoram deficitul bugetar“, sustine Daianu.

Fostul ministru de Finante spune ca suspendarea Acordului nu impiedica aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

„Nu suspendarea Acordului pune verdictul asupra sanselor Romaniei. Nu vreau sa argumentez ca ar fi bine ca am rupt Acordul, insa compromisul era foarte greu de realizat de catre Guvern, intrucat acceptarea cererii Fondului cu privire la existenta unui surplus bugetar era peste putintele actualului Guvern“, sustine Daianu. Profesorul Daianu spune ca un deficit bugetar zero sau un surplus bugetar nu ar fi ajutat guvernul in incercarea de a limita cresterea deficitului de cont curent, care este alimentat de cererea interna mare pentru produse de import. „Nu bugetul e responsabil pentru deficitele externe“, sustine Daianu. „N-as merge 100% nici pe mana FMI, care a fost cam rigid, dar nici a guvernului, care nu a fost un elev -model“, spune directorul executiv al Societatii Academice Romane, Sorin Ionita. „Probabil ca e bine sa vorbim mai mult cu Uniunea, si mai putin cu Fondul, pe masura ce ne apropiem de Uniune. Insa Acordul era un certificat de buna -purtare“, sustine analistul SAR. El spune ca mai mult decat inghetarea Acordului ar fi de blamat intarzierea in adoptarea unei politici fiscale si a unui Cod Fiscal bine-definit, care arunca mediul de afaceri in incertitudine. „Ruperea Acordului nu are un impact prea mare, si daca Guvernul va reusi sa vanda Banca Comerciala Romana in urmatoarele saptamani stirea privind ruperea Acordului va cadea in umbra“, spune Ionita. (Bogdan Tudorache)

Reactii politice dupa coloratura

Liderul PD Emil Boc a precizat ca tema acordului cu FMI nu s-a discutat in coalitie. Acest lucru a fost confirmat si de alti doi democrati, senatorul Radu Berceanu si deputatul Cristian Radulescu, precum si de conservatorul Sabin Cutas, chiar daca ei nu s-au aratat ca ar fi impotriva incetarii acordului cu FMI. Boc a evitat sa se pronunte clar in privinta incetarii acordului cu FMI, insa a precizat ca mentinerea deficitului bugetar la 0,5% din PIB i se pare nepotrivita, avand in vedere ca Romania are nevoie de investitii pentru modernizare.

Senatorul PNL Ionut Popescu, fost ministru de Finante, spune ca: „ruperea acestui acord era previzibila“, insa nu crede ca este un motiv de fericire. „Ar fi o greseala sa credem ca odata cu ruperea acestui acord am gasit cheia de la magazia de dulciuri. Eu cred ca in continuare Romania are nevoie de pastrarea echilibrului macro-economic, pentru ca, indiferent de existenta unui acord cu FMI, economia practic reactioneaza la fel, adica un deficit bugetar mai mare inseamna o inflatie mai mare“, a adaugat senatorul. Mircea Geoana, presedintele PSD a atacat Guvernul pe aceasta tema: „Este o decizie iresponsabila a Guvernului, dupa ce Comisia Europeana tocmai a sesizat fragilitatea economica a Romaniei. Guvernul se va lansa intr-o serie de cheltuieli irationale. Aceasta situatie seamana foarte mult cu aceea din 1997“. Presedintele Comisiei de Buget-Finante din Camera, deputatul PSD Mihai Tanasescu, a declarat ca intreruperea relatiilor cu FMI este cea mai rea veste din punct de vedere economic pe care poate sa o primeasca Romania, dupa Raportul de tara. El crede ca intreruperea relatiilor cu FMI va avea drept consecinte imediate cresterea ratei inflatiei, o imagine „proasta“ pe pietele externe si implicatii negative in Raportul din primavara anului viitor, in ceea ce priveste criteriile economice. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat insa ca FMI este „prea drastic“ in ceea ce priveste suspendarea acordului cu Romania, mai ales ca tara noastra nu se confrunta cu „probleme de indatorare care sa oblige la un deficit minim“. (Eliza Olteanu)

Si Vacaroiu a rupt-o cu FMI

In Romania a mai existat un astfel de precedent, in care Executivul a rupt acordul cu FMI. „In 1994-1995, Guvernul Vacaroiu a renuntat la acordul cu FMI. Iar circumstantele erau oarecum asemanatoare: crestere macroeconomica puternica, proces de dezinflatie in plina desfasurare. Rezutatul: intr-un an si jumatate s-a ajuns la recesiune“, aminteste analistul Liviu Voinea. Conditiile de acum sunt mult mai bune, dar asta nu inseamna ca n-avem nevoie de Fond, crede analistul. „Pentru tari ca Romania este mai bine sa ai un acord decat sa nu ai“, este concluzia acestuia.

Fitch: „Ruperea acordului cu FMI, ingrijoratoare, dar fara importanta“

Intreruperea acordului cu Fondul Monetar International provoaca unele ingrijorari, dar nu are o importanta cruciala pentru Romania, la fel ca reformele necesare integrarii, a declarat agentiei Mediafax Nick Eisinger, analist principal pentru Romania la agentia de evaluare financiara Fitch Ratings. „Romania nu atrage fonduri prin acest acord si nici nu are nevoie, in prezent, de astfel de finantari. Consideram ca, in acest context, sunt mult mai importante masurile pentru integrarea in Uniunea Europeana“, a spus Eisinger. El crede ca modificarile in relatia cu FMI au un impact limitat asupra procesului de aderare, cu toate ca si autoritatile europene doresc ca Romania sa continue reformele structurale si sa isi majoreze competitivitatea. Potrivit acestuia, relatia cu FMI nu are nici o influenta asupra ratingurilor Romaniei. (Mediafax)

Bursa ramane insensibila

Rompetrol si SIF-urile au inregistrat, ieri, cele mai mari scaderi, pe fondul corectiilor instalate pe piata bursiera inca de saptamana trecuta. Titlurile bancare au fost singurele care au inchis sesiunea la preturile din sedinta precedenta. „Este prea devreme sa vorbim despre o inversare de trend. Daca scaderile vor continua si in urmatoarele doua-trei sedinte, abia atunci piata isi va schimba tendinta“, afirma Alin Brendea, director de operatiuni la societatea de brokeraj Prime Transaction. „Deocamdata, investitorii in titluri SIF sunt pe profit“, precizeaza el. Actiunile au inceput sa se ieftineasca dupa cresterile intense din ultima perioada, stimulate de privatizarea BCR, scadere considerata normala de catre brokeri. Ruperea acordului cu FMI insa ar putea mentine aceste corectii. Cu toate ca Bursa romaneasca nu are inca maturitatea sa reactioneze major la o asemenea situatie, „este posibil ca unii investitori sa-si schimbe atitudinea in piata, insa in timp, dupa ce a fost digerata stirea“, afirma Razvan Pasol, director general la Intercapital Invest. El considera ca impactul nu va fi, totusi, foarte mare, deoarece incetarea acordului nu va schimba fundamental politica economica a actualului guvern, incadrata pe linia impusa de integrarea in Uniunea Europeana, continuarea reformelor, crestere economica, etc“. „Ruperea acordului cu FMI nu este un lucru bun, dar nu va fi nici un dezastru pentru piata bursiera“ conchide analistul. (Gabi Zamora)

Sindicatele cer renegocierea bugetului

Incetarea acordului incheiat intre Romania si Fondul Monetar International (FMI), anuntata ieri de negociatorul -sef al acestei institutii in relatia cu Romania, Emmanuel van der Mensbrugghe (foto) a determinat sindicatele sa ceara o renegociere a bugetului pe 2006. „Este de neinteles dorinta FMI-ului de inghetare a salariilor bugetarilor, pentru ca altor state Fondul nu le cere asa ceva“, a declarat ieri, Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa“, adaugand ca este demotivant mecanismul propus de aceasta institutie financiara internationala prin inghetarea salariilor. Ovidiu Jurca, vicepresedintele Blocului National Sindical (BNS) a spus la randul sau ieri ca: „Niciodata un sindicalist n-ar fi de acord sa transforme Romania intr-o alta Argentina prin intermediul FMI. O asemea exigenta este criminala, din toate punctele de vedere“. Jurca a conchis ca, in aceste conditii, ar trebuie sa urmeze discutii tripartite (guvern-patronat-sindicate), pentru a ajunge la cea mai buna solutie. „Nu vrem luna de pe cer, vrem doar sa ne apropiem de Uniunea Europeana ca niste parteneri, nu ca niste rude sarace“, a sustinut Jurca.

Guvernul va „continua aceleasi relatii bune cu FMI“

Guvernul a anuntat ieri, intr-un comunicat remis de Ministerul Finatelor, ca este ferm hotarat sa mentina stabilitatea macroeconomica si, pe aceasta baza, sa adopte toate masurile necesare, astfel incat Romania sa devina membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Guvernul va continua aceleasi bune relatii de comunicare si colaborare cu FMI si asteapta ca o misiune tehnica a Fondului sa soseasca la Bucuresti in luna ianuarie 2004 pentru consultari legate de elaborarea Articolului IV, conform uzantelor acestei institutii financiare internationale.