„Dezvoltarea infrastructurii in acord cu cerintele Uniunii Europene va presupune investitii de 7-8 miliarde de euro numai pentru imbunatatirea sectorului rutier. Daca adunam necesarul pentru constructia de autostrazi, modernizarea infrastructurii feroviare sau dezvoltarea sectorului aviatic, vorbim de foarte multe miliarde“, a declarat ieri negociatorul sef cu UE, Leonard Orban, in cadrul unui seminar pe tema infrastructurii. Orban a mentionat ca Romania va avea acces la banii fondului de coeziune pe baza de proiecte.

Problema este ca elaborarea proiectelor europene necesita personal calificat de care Romania nu dispune. „Avem nevoie de proiecte mature si de investitii bugetare, private si parteneriate de gen public - privat. Trebuie sa ne adaptam la cerintele europene de liberalizare a transporturilor, mai ales ca o recomandare a CE se refera la accelerarea privatizarii in domeniul feroviar si in acelasi timp se doreste si continuarea restructurarii Tarom“, a spus Orban. Afirmatia vine sa sustina solutia prezentata recent de Societatea Academica Romana si de Grupul de Economie Aplicata privind crearea unei Companii de Dezvoltare a Infrastructurii, organism ce ar urma sa aplice programul national de dezvoltare elaborat de Guvern si care ar administra proiectele de peste 10 milioane de euro, cum este cazul constructiei de autostrazi.

Reprezentantii Ministerului Transporturilor recunosc degradarea avansata a infrastructurii din Romania ca si lipsa unor proiecte bine conturate. Secretarul de stat, Septimiu Buzasu recunoaste ca in 2006 ar trebui sa existe un protofoliu de proiecte care sa poata fi demarate in 2007, dar in prezent „suntem in situatie de criza“.

Oficialii ministerului sustin ca, pana la sfarsitul anului, va fi elaborat un proiect de dezvoltare a infrastructurii in perioada 2007-2013, finantat din partea institutiilor europene si care va fi supus aprobarii CE. Prin acest program, transporturile vor contribui cu 7 miliarde de euro la formarea PIB in 2013, fata de 3,6 miliarde de euro, in prezent. Componenta rutiera prevede modernizarea a 8.401 de kilometri de drumuri si constructia a 1.263 de kilometri de autostrada, ca si constructia coridorului IV pan-european, prioritare fiind segmentele Nadlac - Arad si Cernavoda - Constanta. Componenta feroviara presupune modernizarea a 2.200 de kilometri de cale ferata, avand prioritate sectoarele Curtici - Simeria, Simeria - Coslariu, Coslariu - Sighisoara, Sighisoara - Brasov si Brasov - Bucuresti, din traseul coridorului IV. In privinta cailor navigabile, proiectul isi propune ca tranzitul de marfuri prin porturile maritime sa ajunga la 35 de milioane de tone si la 45 de milioane de tone in cazul traficului fluvial. Se mai are in vedere si modernizarea echipamentelor aerportuare, pentru a putea prelua un flux anual preconizat de 11,3 milioane de calatori. Imbunatatirea circulatiei cu metroul va fi realizata prin extinderea retelei pana la aeroporturile Baneasa si Henri Coanda.