Totusi, este de asteptat ca modificarea preturilor administrate la utilitati, eventuala crestere a unor preturi pe pietele internationale la materii prime, posibila modificare a Codului Fiscal si, nu in ultimul rand, marirea pretului painii, sa alimenteze considerabil inflatia. Numai "tipla" in care va fi invelita painea, asa cum cere UE din motive de sanatate publica, ar putea creste pretul acestui produs cu 20% (1.000 de lei). Cum romanii consuma extrem de multa paine, de aici si ponderea de 732 de puncte din 10.000 a painii in algoritmul inflatiei.

O crestere cu 20% a pretului painii ar putea imprima inflatiei un avant de 1%, in luna in care se va face aceasta majorare. In plus, majorarea pretului painii ar putea fi mai mare, legalizarea pietei si costurile suplimentare impingandu-i afara de pe piata pe multi dintre producatorii interni. Iar daca oferta va fi mai mica si cererea va ramane constanta, nimic nu-i va impiedica pe putinii actori ramasi pe piata sa scumpeasca si mai mult painea.

Isarescu spune ca este posibil ca Guvernul sa isi faca publice intentiile in decembrie, odata cu prezentarea Programului de Preaderare din 2006. Atunci ar putea fi facut un anunt comun al BNR si al Guvernului prin care va fi prezentata noua tinta a inflatiei pentru anul viitor.

Banca centrala pregateste un set de asa numite "clauze de exonerare", care sa cuprinda detaliat posibilele influente din afara politicii monetare care ar putea impune modificarea tintei de inflatie. Printre acestea figureaza eventualele mariri de preturi administrate fata de programul negociat cu UE, cresterile preturilor externe ale materiilor prime, surselor de energie si ale altor bunuri, calamitatile naturale sau alte evenimente extraordinare, fluctuatiile ample ale cursului de schimb al leului datorate speculatiilor, modificarile imprevizibile ale conditiilor pietei produselor agricole. Nu in ultimul rand, BNR isi rezerva dreptul de "gresi" tinta de inflatie in cazul in care apare o abatere de la program a implementarii si a rezultatelor politicii fiscale si a celei a veniturilor.

"Cea mai mare vulnerabilitate este in viziunea mea claritatea in ceea ce priveste calendarul de ajutare a preturilor administrate. Daca imi propun 5% inflatia, o dublare a preturilor la gaze, care au urcat de la 150 euro la 260 euro pe piata internationala, imi schimba de la 2% la 3% contributia la preturile de consum pe acest segment", a explicat Isarescu, posibila ratare a tintei de inflatie.

"Intr-un fel aceste exonerari reflecta lipsa de colaborare dintre Guvern si BNR, evocata de FMI. Cred ca BNR si Guvernul ar trebui sa se puna de acord asupra prioritatilor macroeconomice. Ce e mai important? Daca e inflatia, sa se ocupe in principal de ea, daca e deficitul, inflatia devine un obiectiv secundar", sustine analistul Liviu Voinea, director al grupului de Economie Aplicata (GEA). In plus, crede analistul, marja de 1% luata de BNR ar trebui sa acopere aceste exonerari.

"BNR vrea sa revizuiasca tinta de inflatie pentru 2006, de la 5% la 6,5 - 7%", Florin Catu.

O estimare, chiar si aproximativa, a ratei inflatiei de anul viitor este dificila, mai ales in conditiile in care desi avem un buget, nu avem un Cod Fiscal. Iar orice modificare a Codului Fiscal poate avea efecte inflationiste. De altfel, in cazul in care in vara TVA-ul ar fi fost majorat cu 3 procente, rata inflatiei de anul acesta ar fi prins si ea aripi, ajungand la 10% si nu la 7,5%, cat este tinta rectificata a bancii centrale, cu un interval de variatie de un punct. Estimarile analistilor, inclusiv cele ale BNR, plaseaza inflatia de la finele anului spre limita superioara a intervalului, respectiv peste 8%. "Mesajul lui Isarescu reprezinta un indiciu ca BNR vrea sa revizuiasca tinta de inflatie pentru 2006, de la 5% la o cifra mai mare cuprinsa inre 6.5% si 7%", considera la randul sau analistul Florin Citu, director la BAC Investment Bank.

Guvernatorul nu exclude nici utilizarea in continuare a cursului ca parghie antiinflationista. "Daca modelele econometrice imi spun ca un curs apreciat ma ajuta, il las sa se aprecieze. Daca el creste prea mult si calculele imi arata ca putem avea o problema adversa intr-un interval de timp, atunci intervin, pentru ca efectele unei deprecieri sunt mult asimetrice fata de apreciere. Aprecierea iti face putina dezinflatie, iar de la un anumit moment in colo, chiar se opresc efectele", a explicat guvernatorul.