PricewaterhouseCoopers Romania (PwC) a atras atentia inca de la sfarsitul anului trecut asupra faptului ca anumite ajustari fiscale se impun in Romania pentru ca economia sa poata fi relansata.
Din proiectul de Ordonanta de Urgenta privind modificarea Codului Fiscal intelegem ca exista un dublu obiectiv: atat reducerea cheltuielilor bugetare, cat si extinderea bazei de impozitare. La aceasta se adauga un efort sustinut din partea autoritatilor pentru combaterea evaziunii fiscale.
PwC este de parere ca introducerea de masuri privind combaterea evaziunii fiscale este necesara pentru crearea unui mediu economic sanatos si pentru incurajarea initiativei private, insa autoritatile trebuie sa aiba in vedere ca Romania sa nu fie in lumina reflectoarelor Uniunii Europene ca urmare a nerespectarii unor reguli de functionare a pietei comune.
"In privinta masurilor avute in vedere pentru combaterea evaziunii fiscale, constatam ca se doreste implementarea mecanismului taxarii inverse pentru operatiunile efectuate in interiorul tarii cu cereale, flori, legume, si fructe, carne, peste si zahar, ceea ce consideram ca este o masura binevenita intrucat nu se va mai prefinanta TVA pe lantul de vanzari intre companii, plata efectiva a TVA facandu-se de catre consumatorul final", anunta PwC.
Alte masuri avute in vedere de Guvern pentru combaterea evaziunii fiscale vizeaza plata efectiva a TVA pentru achizitiile intracomunitare de cereale, flori, legume si fructe, carne, peste, zahar, materiale de constructii, precum si impunerea unei sume minime de TVA de plata indiferent de pretul de achizitie.
Desi masura priveste in fapt combaterea evaziunii fiscale cu aceste produse cu grad ridicat de risc, credem ca ingradirea comertului liber - printr-o noua plata de TVA - pentru orice bun achizitionat de la partenerii din alte State membre este contrara Directivei Europene privind TVA (112/2006) si a Tratatului de la Lisabona de functionare a Uniunii Europene, existand riscul de a fi contestata in instantele nationale si comunitare.
PwC a facut intotdeauna recomandari in scopul reducerii evaziunii fiscale, dar considera ca trebuie sa existe un echilibru intre acest obiectiv si claritatea si simplitatea regimului fiscal. Astfel, masura includerii in registrul operatorilor intracomunitari a tuturor companiilor ce efectueaza operatiuni intracomunitare in baza cazierului judiciar al administratorului/ asociatului este o masura care, suntem de parere, ca va duce la reducerea evaziunii fiscale, insa in acelasi timp va creste povara administrativa pentru toti contribuabilii.
Restrictionarea numarului de antrepozite fiscale de depozitare poate fi considerata o masura discriminatorie, intrucat ea ar permite doar operatorilor economici producatori si afiliatilor acestora sa depoziteze produse accizabile in regim suspensiv contravenind tocmai impactului socio-economic al proiectului de Ordonanta de Urgenta, respectiv asigurarea unui mediu concurential echitabil pentru toti operatorii economici cu produse accizabile. Monitorizarea adecvata a operatorilor economici care desfasoara operatiuni cu produse accizabile se realizeaza in prezent prin intermediul sistemului computerizat de monitorizare a deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv („EMCS”) precum si prin procedura de autorizare (extrem de stricta). Opinia PwC este ca sistemele de monitorizare existente sunt bune si pot fi utilizate mai eficient.
Stabilirea accizelor pentru alte produse decat produsele accizabile armonizate (de exemplu bijuterii, blanuri, produse de parfumerie, arme, iahturi) va avea un efect pozitiv pentru bugetul de stat. Totusi, stabilirea accizelor in cota procentuala contravine principiilor prevazute in dreptul comunitar si, prin urmare, ar putea duce la deschiderea unei proceduri de infringement de catre Comisia Europeana.
"De altfel, anticipam ca un efect descurajant asupra mediului de afaceri ar putea sa il aiba si revizuirea cerintelor impuse de lege pentru transferul de parti sociale sau actiuni in cadrul societatilor comerciale, potrivit proiectului de act normativ elaborat de Guvern. O astfel de masura va ingreuna procesul de transfer al partilor sociale prin conditionarea finalizarii de rezultatul solutionarii irevocabile a opozitiei formulate impotriva hotararii adunarii generale a asociatilor, ceea ce este de natura sa duca la sporirea costurilor si riscurilor unor asemenea tranzactii, impactand potential piata fuziunilor si achizitiilor din Romania, in conditiile in care aceasta a fost deja afectata puternic de recesiune", anunta PwC.
Autoritatile fiscale doresc largirea bazei de impunere pentru impozitul pe venit, prin includerea veniturilor obtinute din dobanzi si din castigurile de capital, prin impozitarea tichetelor de masa si a platilor compensatorii.
Potrivit PwC, se revine la situatia din urma cu cativa ani, atunci cand se impozitau veniturile din dobanzi, precum si castigurile din tranzactiile bursiere. "Aceste facilitati fiscale au fost introduse in scopul incurajarii anumitor domenii de activitate, care, in opinia noastra, ar putea contribui direct la repornirea motoarelor economiei nationale. Intr-un fel, asistam in parte la un proces de eliminare a unor facilitati fiscale sanatoase mentinute cu greu dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana".
In ceea ce priveste impozitarea dobanzilor din depozite la vedere, la termen, conturi curente sau din instrumente de economisire nu trebuie sa ignorate prevederile Directivei Europene privind impozitarea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi (Directiva 2003/48/CE), Directiva care prevede obligatia Statelor Membre de a pune la dispozitia nerezidentilor o procedura prin care acestia sa nu fie dublu impozitati. Ca atare, se poate spune ca, in principiu, veniturile din dobanzi la depozite ale unui nerezident din alt Stat Membru ar trebui taxate in acel Stat Membru si nu in Romania, insa Directiva nu interzice ca un Stat Membru in care se face plata dobanzii, in cazul nostru, Romania, sa retina impozitul la sursa.
Astfel, proiectul de Ordonanta de Urgenta care introduce impozitarea in Romania a veniturilor nerezidentilor din dobanzi la depozite nu contravine Directivei, insa Romania are obligatia, in acest caz, sa introduca una dintre procedurile de eliminare a dublei impuneri cerute de Directiva, altfel poate fi sanctionata pentru neimplementarea prevederilor acesteia.
In privinta contributiilor de asigurari sociale de pensii si de sanatate, PwC sustine plafonarea contributiei sociale de pensii si de sanatate pe principiul ca aceste sisteme de asigurari sociale sunt in esenta contracte de asigurari si serviciile/beneficiile oferite de acestea sunt similare pentru orice contribuabil indiferent de cuantumul contributiei. In mai multe state membre din Uniunea Europeana se practica plafonarea contributiilor sociale datorate avand in vedere ca aceste contributii sociale la sistemul public de pensii reprezinta o prelevare din venitul persoanei asigurate cu dreptul, respectiv obligatia statului, ca administrator si garant al fondului public de pensii, de a asigura in viitor o pensie. Aceasta nu trebuie asimilata unui impozit al carui scop este satisfacerea necesitatilor de interes public general sau unei taxe care, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, presupune prestarea unui serviciu de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public.
Potrivit PwC, trebuie avut in vedere faptul ca munca este foarte impozitata in Romania, contributiile sociale pe care trebuie sa le plateasca angajatul si angajatorul fiind foarte mari. In schimb, in mai multe state membre ale Uniunii Europene se aplica plafonarea contributiilor sociale, printre acestea numarandu-se Germania, Olanda, Polonia, Cehia, Ungaria, Austria, Bulgaria, Grecia si Cipru.
PwC este de parere ca dincolo de aceste masuri anuntate de autoritati, care doresc sa remedieze situatia existenta, PwC este de parere ca este nevoie de o strategie fiscala pe termen mediu si lung care sa asigure un regim fiscal stabil, predictibil si clar. Este importanta atat mentinerea cotei unice, cat si garantarea unui anumit nivel de impozitare pe o perioada de timp care sa permita companiilor sa isi elaboreze planuri de afaceri realiste, pe un orizont de 3 pana la 5 ani.
In fine, Romania nu trebuie sa scape din vedere ca pentru a-si mentine competitivitatea si atractivitatea ca destinatie de investitii in raport cu celelalte state din regiune, este nevoie sa pastreze un nivel rezonabil al fiscalitatii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
