Comerciantii, in impas: casele de marcat vechi nu se mai gasesc, cele electronice nu au aparut

Inlocuirea caselor de marcat clasice cu cele electronice, si conectarea acestora la serverul Fiscului reprezinta o modalitate de reducere a evaziunii fiscale in mai multe tari. In Romania, proiectul are termen de implementare jumatatea anului 2018, insa, pana atunci, asistam la un paradox: comerciantii care vor sa deschida puncte de lucru noi nu mai gasesc case de marcat vechi, iar cele noi, electronice, inca nu au aparut.

"Se doreste si la noi introducerea lor (a caselor de marcat electronice -n.r.), pentru ca transmit automat datele catre ANAF. Termenul de implementare, este jumatatea anului 2018, data la care toate casele de marcat trebuie sa fie legate la acest server. (...) Dar momentan exista o problema pe piata pentru ca nu se mai gasesc nici casele de marcat fiscale clasice, sau oferta a scazut semnificativ, si nu au aparut cele elctronice. Avem clienti care au mari dificultati in a deschide noi puncte de vanzare din aceasta cauza. Dar aceasta este mai degraba o problema comerciala decat a ANAF”, a explicat Vlad Boeriu, tax partner Deloitte Romania, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Potrivit acestuia, la nivel european exista astfel de mecanisme, care au ca scop diminuarea evaziunii fiscale, care presupun ocomunicarea electronica intre contribuabili si Fisc, prin care se transmit codificat si criptat tranzactiile catre autoritatea fiscala. De semenea, exista si posibilitatea ca autoritatea sa aiba acces in sistemele fiscale ale contribuabililor de la distanta, astfel incat se pot face inspectii in varianta electronica, mult mai rapid.

In privinta depunerii declaratiilor fiscale online, consultantul citat spune ca lucrurile au avansat, astfel ca sunt foarte multe declaratii care se depun doar online. El a dat exemplul Directiei de contribuabili Bucuresti, care nu mai accepta depunerea pe hartie a acelor declaratii decat in cazuri exceptionale.

Taxarea inversa, avantaje si dezavataje!

Ca modalitati de combatere a evaziunii fiscale pe car statul roman le-ar mai putea implementa, Boeriu a mentionat extinderea taxarii inverse, modalitate intens dicutata si la nivel european, avand in vedere ca cea mai mare parte din evaziunea fiscala privine din TVA.

“Cred ca ar trebui extinsa taxarea inversa, dar nu general, ci acolo unde sunt arii de risc, iar acestea ar trebui inventariate mult mai in detaliu si cu o frecventa mult mai mare. Ariile de risc sunt in domeniile cu evaziune foarte mare (produse accizabile, produse alimentare, constructii, IT si tehnologie)”, a mentionat Boeriu.

Reprezentantul Deloitte a mentionat, insa, faptul ca sistemul vine atat cu avantaje, cat si cu dezavantaje.

“Avantajul principal este ca scade evaziunea la sume mari. Dezavantajul este ca statul ajunge sa colecteze mult mai tarziu banii pe lant, pentru ca nu mai colecteaza de la fiecare intermediar, ci doar la final. Un alt dezavantaj consta in faptul ca, la final, statul trebuie sa colecteze intreaga suma aferenta TVA de la un numar foarte mare de contribuabili mici, unii dintre ei foarte mici. Spre exemplu chioscul din coltul strazii va trebui sa plateasca suma aferenta TVA pentru intregul lant, in timp ce acum plateste doar cota parte”, a adaugat Vlad Boeriu.

El sustine ca un astfel de sistem ar fi benefic pentru Romania, insa nu generalizat (aplicabil tuturor livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii), atata vreme cat nu exista un sistem de administrare si control foarte bine puse la punct, care sa asigure o colectare mare de la micii comercianti.

Statul are restante in combaterea evaziunii fiscale

Mau mult, reprezentantul Deloitte este de parere ca masurile adoptate de autoritati pentru diminuarea evaziunii fiscale in ultimii ani, in special de reducere a gap-ului de TVA (diferenta dintre TVA datorata si TVA efectiv incasata-n.r.), insa acestea nu au avut rezultatele asteptate.

Boeriu a citat, in acest context, raportul Comisiei Europene de VAT gap (decalajul de incasare pe TVA), publicat in septembrie 2016, care vorbeste de un decalaj de 38% pentru Romania in 2014.

“Suntem pe primul loc, cu cel mai mare decalaj de colectare, iar la polul opus sunt tarile nordice (ex. Suedia, Luxemburg si Islanda), unde avem decalaje de 2% - 5% . Per total, decalajul de colectare de TVA este destul de mare in Uniunea Europeana, de aproximativ 10%, si se doreste o trecere la un alt mod de impozitare”, a subliniat reprezentantul Deloitte.

Cu privire la nivelul evaziunii fiscale in Romania, consultantul citat a mentionat datele din studiul Consiliului fiscal din 2014, intocmit pe datele din 2012, in care evaziunea este estimata la aproape14% din PIB. “Aceasta ar proveni in proportie de aproximativ 60% din TVA, 24% din contributii sociale si 12% din celelalte taxe. Acestea au fost, istoric, ariile de evaziune in Romania. Adica s-a facut evaziune pe partea de TVA, si aici vorbim in principal de fraude de tip carusel, solicitari ilegale la rambursare si din munca la negru”, a punctat Vlad Boeriu.

Sursa foto: Billion Photos/ Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri