Guvernul intampina dificultati in implementarea masurilor de austeritate necesare derularii acordului cu Fondul Monetar International (FMI), impingand astfel dobanzile cerute de investitori tot mai sus.

Ministerul de Finante a refuzat, insa, verdictul dat de investitori, argumentand ca masurile de austeritate vor determina, eventual, reducerea randamentelor, iar intre timp fonduri suplimentare ar putea fi atrase de pe pietele financiare externe.

Numirea unui ministru al Finantelor mai putin cunoscut, Gheorghe Ialomitianu, nu a schimbat aceasta strategie. Mana ministrului ar putea fi fortata daca FMI decide luna urmatoare, potrivit asteptarilor, ca guvernul trebuie sa inceteze sa acumuleze arierate, noteaza Reuters.

Rezolvarea acestor datorii ar lasa, aproape sigur, guvernul intr-o lipsa de fonduri care nu-i va permite sa ignore pietele financiare locale.
"Pana atunci, necesarul de finantare va fi foarte ridicat si arieratele se vor majora daca nu renunta la actuala strategie privind imprumuturile. Nu au cum sa iasa bine din situatia asta", a afirmat economistul-sef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.

Odata ce guvernul renunta la plafonul de 7%, randamentele ar putea urca pana la 8%, sau chiar mai mult, a adaugat el.

Pe piata secundara, despre care guvernul sustine ca are o lichiditate prea scazuta pentru a indica un cost real al imprumuturilor, majoritatea titlurilor au deja un randament de 7,25%, sau mai mult, fata de sub 6% in aprilie.

Totusi, interesul pentru instrumentele financiare emise de Romania ramane ridicat, iar jocul de-a soarcele si pisica are ca scop fortarea guvernului sa-si asume riscuri mai mari, inainte ca investitorii sa profite de un declin al costurilor imprumuturilor, care ar trebui sa se realizeze treptat daca guvernul mentine austeritatea.

Executivul are de trecut o serie de voturi dificile in Parlament, legate de masurile de austeritate, si o posibila motiune de neincredere, care ar putea intensifica temerile legate de finantele tarii.

FMI a aratat in luna august ca nu va permite Romaniei sa continue sa nu indeplineasca tintele trimestriale privind arieratele, prin conditionarea urmatoarei transe de plata de catre guvern, pana la sfarsitul lunii septembrie, a unor datorii cu scadenta depasita de doua miliarde de dolari.

Guvernul va respecta, probabil, aceasta cerere, considera Reuters, dar analistii estimeaza arierate suplimentare de doua miliarde de lei, plus acumularea altor 1-2 miliarde de lei din cauza ca nu a reusit sa atraga suficiente fonduri prin vanzarile de titluri. Aceste datorii vor trebui probabil platite la scurt timp dupa misiunea FMI din octombrie-noiembrie.

Citeste si:

Romania trebuie sa rostogoleasca datorii in valoare de sapte miliarde de lei, in moneda locala si euro, in luna noiembrie, dar si sa acopere un deficit bugetar lunar de trei miliarde de lei.

Totalul de 13-14 miliarde de lei este aproape de valoarea sumei imprumutate prin emisiuni de titluri in 2008, dar si de fondurile atrase de guvern in cele patru luni de la plafonarea randamentelor.

Executivul incearca sa compenseze prin emisiuni in euro, unde randamentele sunt cu aproximativ doua puncte procentuale mai mici, fara a lua in calcul riscul cursului valutar. Statul poate obtine bani si prin finantari de urgenta de pe pietele monetare si prin intelegeri bilaterale cu banci, dar nu poate folosi aceste procedee in fiecare luna.

"Emiterea de titluri in alta moneda sau pe pietele straine are o limita. Daca vor sa vanda prea mult, vor intampina tot mai multe dificultati in a lansa titluri pe aceste piete, din motiv de supraoferta, iar costurile vor fi tot mai mari", a spus Daniel Hewitt, analist la Barclays Capital Londra.

Randamentele au crescut de la mai putin de 6% in aprilie din cauza avansului inflatiei si situatiei politice instabile, dar sunt mult inferioare nivelului de 14% atins anul trecut in perioada in care PSD a iesit de la guvernare.

Totusi, Romania, apreciata pentru eforturile de austeritate si cu un nivel al indatorarii printre cele mai mici din Europa, nu va avea probleme in a gasi banii necesari anul acesta, atata timp cat ramane in relatii bune cu FMI, noteaza Reuters.

Bancile locale sunt dornice sa finanteze guvernul, dupa ce si-au acoperit cea mai mare parte a pierderilor cauzate anul trecut de imprumuturile neperformante prin profiturile generate de creditarea statului.

Investitorii straini asteapta, insa, ca statul sa cedeze si vor fi foarte interesati sa achizitioneze titluri guvernamentale cand vor creste randamentele, a afirmat Hewitt.

Daca ministerul Finantelor continua sa se concentreze asupra emisiunilor cu maturitati de pana la sase luni, ar putea ajunge intr-o situatie financiara chiar mai dificila, necesarul lunar de fonduri putand ajunge la opt miliarde de lei lunar la inceputul lui 2011, de la 4-5 miliarde de lei in prezent, a afirmat Lars Christensen, analist la Danske Bank.