In decembrie 2010, ati fost citat cu afirmatia: "masurile dureroase vor continua si anul viitor". V-ati referit la scaderea ii in 2011 a nivelului de trai al populatiei Romaniei?

Mugur Isarescu: Nu, nu am avut in vedere nivelul de trai. In conditiile unei cresteri economice plus in 2011, oricat de modeste, nivelul de trai agregat nu va mai suferi deteriorari. Dar, pentru anumite categorii ale populatiei, de exemplu bugetarii, dificultatile se vor mentine. Ajustarea bugetului, care a inceput in 2010, producand efecte dureroase, nu s-a incheiat. Diminuarea salariilor bugetarilor incepand cu a doua jumatate a anului trecut, fapt ce a afectat 1,3 milioane de salariati, va fi resimtita si in acest an. De altfel, din cele 25 de procente scazute anul trecut din salariile bugetarilor, numai 15 vor fi recuperate in acest an.

Majorarea cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoare adaugata va impovara in continuare preturile. Important este insa faptul ca, iata, consolidarea fiscala devine realitate. In acelasi timp, reformele structurale, cele care vizeaza piata muncii, infrastructura, sistemul de sanatate, educatia, esentiale pentru a obtine o crestere economica sustenabila si sanatoasa trebuie sa fie continuate. Vom avea insa nevoie de perseverenta, de consecventa si de rabdare daca vrem ca ele sa aduca binefacerile pe care le asteptam.

Au trecut zece ani de cand ati declarat ca sunteti "de dreapta cand e vorba de bani si de stanga cand e vorba de oameni". In acest timp al taierilor salariale in cazul bugetarilor si al cresterii taxei pe valoarea adaugata, in ce parte inclinati balanta?

Mugur Isarescu: Eu sunt de partea celor care inteleg ca veniturile, in orice tara, nu pot creste la infinit peste posibilitatile economiei. In Romania, in 2010, salariile n-au fost taiate din considerente “de dreapta”, ci pentru ca economia nu mai putea asigura cresterile salariale mari din 2007-2008. Cand, in imprejurari cum sunt cele actuale, ne confruntam cu legi care prevad cresteri salariale si cu un buget care nu le poate sustine, judecatile nu pot fi nici de dreapta si nici de stanga, ci rationale. Oamenii pot avea sentimente, opinii sau convingeri, este firesc sa fie asa, dar realitatea este cea care a impus taieri de salarii si impozite mai mari.

Birocratia fiscala si administrativa, numarul mare de impozite si de raportari, predictibilitatea scazuta a mediului de afaceri afecteaza climatul investitional din Romania de astazi. Ce alte surprize neplacute credeti ca va mai aduce anul 2011 pentru investitorii romani si straini?

Mugur Isarescu: Intr-adevar, birocratia ne face mult rau. Sper insa ca anul 2011 nu vine cu noi surprize de felul celor amintite de dumneavoastra. Dimpotriva.

Citeste si:

Deseori am spus ca, fiind un mic investitor in sectorul viticol, am simtit si eu direct costurile birocratiei excesive. Consider ca, in anul 2011, autoritatile care au in raspundere bugetul tarii se vor ingriji sa avem mai multe venituri nu din impozite majorate, ci dintr-o baza de impozitare mai mare. Totodata, plusurile de venituri trebuie sa vina cu deosebire din cresterea economica. In acest sens, pentru a obtine crestere economica, pentru a recastiga increderea si a reporni economia, avem nevoie de o mai buna predictibilitate fiscala, de stabilitate la nivel macroeconomic, de o perspectiva mai clara pentru toti cei ce lucreaza in sfera economiei reale.

Ce s-a schimbat si ce nu s-a schimbat in felul de a fi al omului Mugur Isarescu, din 1990 si pana astazi?

Mugur Isarescu: Romania, de 20 de ani incoace, a cunoscut schimbari radicale. Noi toti ne-am schimbat in acest rastimp. M-am schimbat si eu. Realizez acum, mai bine ca in urma cu 20 de ani cat de complex este procesul de schimbare al unei societati. Acord, acum, o importanta mult mai mare schimbarii mentalitatilor. Privind insa in urma, constat ca in ceea ce ma priveste ma reintorc mereu si mereu, cu aceeasi teribila placere, pe meleagurile natale, la Dragasani, locul in care, intre oamenii de acolo, imi reincarc bateriile. Apoi, nu s-a schimbat obisnuinta mea din anii in care eram cercetator stiintific, intr-un institut care facea studii de conjunctura economica mondiala, de a analiza lucrurile din perspectiva realitatii. Nu vreau sa spun ca sunt un intelept, poate ca uneori sunt, alteori nu, dar imi place mult definitia pe care Socrate a dat-o intelepciunii: o atitudine corecta fata de realitate. De 20 de ani, in primul rand in munca de guvernator, invat zi de zi sa am o atitudine corecta fata de realitate. In acest sens, probabil ca m-am schimbat foarte putin; cel mult, sunt mai atent la realitate.

La intrebarea pusa de un pensionar, daca se mai poate trai omeneste in tara asta, ce ati raspunde? Dar unui tanar student roman, ce i-ati spune daca v-ar adresa aceeasi intrebare?


Mugur Isarescu:
O tara traieste in limitele resurselor pe care reuseste sa si le asigure. Ca sa traiasca peste nivelul acestor resurse trebuie sa se imprumute. Cat? Atat cat poate obtine imprumuturi si sa le dea inapoi. Si pentru pensionar, si pentru student am un singur raspuns: ca sa traim mai bine, in tara noastra, trebuie sa dovedim cu totii mai multa intelepciune, incepand cu autoritatile statului, sa muncim mai mult, mai bine si, totodata, sa fim mai multi cei care muncesc.

Romania este un stat "social". Un deziderat pentru a carui indeplinire societatea romaneasca gaseste cu greu resurse de consensualitate. In ce masura Strategia Nationala de Dezvoltare durabila ar putea oferi in acest sens resurse de optimism?

Mugur Isarescu: In Romania, resursele de optimism nu vin de la strategii, oricat de promitatoare ar fi ele, ci numai de la ceea ce facem concret pentru a da viata unor strategii. Un stat, oricare ar fi el, nu genereaza optimism si nu asigura resurse de consensualitate numai autodefinindu-se social. Daca un stat vrea sa traiasca peste nivelul resurselor sale, nu inseamna ca este un stat social. Mai degraba este un stat sinucigas. Si nu am in vedere numai resursele financiare. Resursele financiare vin dintr-o anume realitate, din chibzuinta in primul rand, dar aceasta realitate trebuie sa fie o constructie a intregii societati. Romania, in acesti 20 de ani de istorie noua, a avut multe obiective ce au intrunit un consens national, intre care intrarea in NATO, aderarea la UE si altele. Sigur, intr-un moment cum este cel actual, cand infruntam o recesiune severa, consensul e mai greu de intrunit. Dar, in ultima instanta, prin consens vom ajunge la avantul care sa ne ajute sa depasim dificultatile actuale.

Ati fost Prim-Ministru si sunteti cel mai longeviv inalt functionar al statului roman. Ce opinie aveti in legatura cu reforma statului? Credeti ca poate fi infaptuita in timpul vietii unei singure generatii? Care sunt garantiile pe care statul roman le ofera astazi generatiilor viitoare?

Mugur Isarescu: Reforma statului, cred eu, trebuie sa fie parte a unui ansamblu mai larg, a restructurarii intregii societati. Desigur, incepand de la nevoile imediate, de la restructurarea bugetului, a cheltuielilor publice, a sistemului de sanatate si a celui de educatie, pana la nevoi de perspectiva, intre care modul nostru de a gandi, de a schimba realitatea. Acestea sunt singurele garantii reale pe care le putem oferi generatiilor viitoare. A recladi insa speranta, increderea, vointa de a schimba lucrurile in tara, ceea ce de fapt ne straduim sa facem acum, este un lucru esential.

Sunteti intre putinele personalitati in care romanii au in continuare incredere. De ce credeti ca va bucurati de acest privilegiu? Dumneavoastra de ce aveti incredere in Romania?

Mugur Isarescu: Cred ca ma bucur de incredere pentru ca, in domeniul meu, financiar-bancar, spun adevarul, oricat ar fi de dureros, de incomod. Dar si pentru faptul ca nu ma opresc aici; actionez, in limitele mandatului BNR, pentru a restabili si pastra echilibrele macroeconomice si sanatatea monedei noastre. De ce am incredere in Romania? Gasesc deseori in trecutul tarii noastre situatii in care poporul dar si elitele romanesti au stiut sa aleaga obiectivele si sa le indeplineasca. De altfel, unul dintre aceste momente, cel in care a fost creata Banca Nationala a Romaniei, l-am invocat cu insistenta in anul 2010, cand aceasta institutie a aniversat 130 de ani de la infiintare.
Daca atunci inaintasii nostri au reusit, deseori in momente istorice mai grele, de ce nu am reusi si noi astazi?

In presa ultimelor luni, au fost vehiculate doua nume pentru perspectiva unei eventuale schimbari a Premierului in functie. Mihai Tanasescu si Calin Georgescu, deseori vizati, nu au comentat aceste speculatii. Ar putea fi necesara o revigorare a Executivului la inceputul anului viitor?

Mugur Isarescu: Banca Nationala a Romaniei nu se implica in probleme politice. Noi colaboram cu Guvernul tarii, legea ne obliga sa facem acest lucru, dar colaboram cu Guvernul pe care ni-l da tara.

Stiut fiind faptul ca ADZ este un cotidian de limba germana care se citeste si in afara granitelor tarii, cum apreciati stadiul relatiilor romano-germane? A avut dosarul Schengen un impact asupra relatiilor BNR cu banci similare din Germania sau Franta?

Mugur Isarescu: Relatiile romano-germane sunt legate de o multitudine de aspecte cladite de-a lungul anilor. Consider ca aceste relatii sunt solide, nu cred ca pot fi zdruncinate de un episod trecator. La fel, relatiile romano-franceze. Referindu-ma acum la relatiile Bancii Nationale a Romaniei cu Bundesbank, cu Banca Frantei sau cu mari banci germane, franceze sau din alte tari europene, va asigur ca sunt excelente. Ne-au ajutat sa facem reforma Bancii Nationale si iata ca, astazi, la randul nostru, suntem capabili sa ajutam bancile centrale din Republica Moldova sau din Balcanii de vest sa se reformeze.