Oysten Hovdkinn (64 de ani) este ambasadorul Regatului Norvegiei in Romania si in Republica Moldova din martie 2008. Anterior, a ocupat functia de consul general al Norvegiei in Scotia si de secretar general adjunct al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS) la Bruxelles.

Vorbitor de limba germana, engleza si franceza, Oysten Hovdkinn a studiat la Universitatea din Oslo, iar din anii '70 pana in '90 a fost, pe rand, ziarist, functionar, apoi consultant in cadrul Ministerului Afacerilor Externe la Oslo, precum si secretar al Ambasadei Norvegiei la Canberra (Australia) si la Bonn (Germania).

Wall-Street.ro: Care este structura schimburilor comerciale bilaterale intre Norvegia si Romania: valoarea importurilor si a exporturilor?

Oysten Hovdkinn (foto): Inca din anii ’90, relatiile bilaterale dintre cele doua tari au avut o dezvoltare impresionanta. Incepand cu 2005, schimburile comerciale au crescut de peste doua ori, chiar daca anul trecut comertul bilateral cu Romania a inregistrat o scadere de 25% comparativ cu 2009, si anume 400 de milioane de euro, in 2010, versus 530 de milioane de euro, in 2009. Aceasta evolutie ar putea fi o consecinta a situatiei financiare globale.

Cu toate acestea, cu privire la balanta comerciala, Norvegia este una dintre tarile cu care Romania are un surplus, in special datorita navelor fabricate aici si exportate in Norvegia. Importurile din Romania reprezinta 75% din comertul bilateral care s-a cifrat la 269,6 milioane de euro, in timp ce exporturile catre Romania s-au ridicat la 121,7 milioane de euro in 2010.

Principalele categorii de marfuri importante de Norvegia din Romania sunt: ambarcatiuni (36% din totalul importurilor), masini electrice (14,4% din importuri) si tesaturi (11,3% din totalul importurilor).

Wall-Street.ro: Care este valoarea investitiilor norvegiene in Romania in 2010? Cat s-a investit in 2009?

Oysten Hovdkinn: Investitiile norvegiene se cifreaza la 200-300 milioane de euro. Nu avem cifrele finale pentru 2010, insa totalul capitalului subscris era, in august 2010, de aproximativ 65 de milioane de euro, potrivit statisticilor Registrului Comertului.

Wall-Street.ro: Cum arata top 5 companii cu capital norvegian care au realizat cele mai mari investitii in 2010?

Oysten Hovdkinn: Ambasada se afla in stransa legatura cu aproximativ 60 de companii norvegiene care desfasoara operatiuni in Romania. Cateva exemple de companii norvegiene de succes care au investit in Romania sunt Orkla Foods (producator alimentar), Blom Romania (servicii cartografie digitala), Scandia Imagistica Cluj (centru de imagistica medicala), STX OSV (constructor de nave), Visma (producator de software), Ensyro (fabricand de produse electromecanice) etc. Este insa dificil pentru noi sa spunem cat au investit aceste companii in 2010.

Wall-Street.ro: Catre ce domenii au fost directionate aceste investitii director?

Oysten Hovdkinn
: Norvegia are o expertiza speciala in domenii precum: industria maritima, constructia de nave, IT, inginerie, energie regenerabila, intocmirea de harti digitale, tehnologii sanitare. Pe cale de consecinta, acestea sunt domeniile de interes pentru investitiile norvegiene in Romania.

Wall-Street.ro: Cate societati cu capital norvegian sunt inregistrate in Romania?

Oysten Hovdkinn: Din nou, potrivit celor mai recente date publicate de Registrul Comertului, exista aproape 300 de companii norvegiene care au operatiuni in Romania. Dar, asa cum am mai mentionat, Ambasada este in contact contact cu aproape 60, membre ale grupului consultativ numit Norteam si care asista Ambasada in activitatea ei de promovare a contractelor comerciale si a relatiilor de afaceri intre firmele norvegiene si romanesti.

Wall-Street.ro: Care este valoarea estimata pentru investitiile norvegiene in Romania in 2011 sau pentru urmatorii ani?

Oysten Hovdkinn: Intotdeauna am spus ca incepand cu 2007 cel mai mare investitor norvegian in Romania este guvernul norvegian. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a devenit automat semnatara a Acordului privind Spatiul Economic European (SEE), un document intrat in vigoare in 1994 care stabileste regulile de cooperare dintre Uniunea Europeana si tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb/AELS (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) in vederea participarii la Piata Interna. Prin acest acord, Norvegia sprijina financiar unele state membre ale SEE, printre care si Romania si Bulgaria.

In cadrul acestui acord, Norvegia si partenerii sai au transferat catre Romania aproximativ 100 de milioane de euro pentru proiecte in diverse sectoare, pe perioada 2009-2011. Norvegia are cea mai mare contributie, de aproximativ 98% din totalul sumei. Asa cum puteti ghici, ne apropiem de sfarsitul actualei perioade de finantare, dar va urma o a doua, pentru intervalul 2009-2014. Suma alocata pentru Romania este de trei ori mai mare, si anume peste 305 milioane de euro.

[Citeste un articol separat pe aceasta tema: Norvegienii au 305 mil. euro pentru proiecte romanesti. Vezi unde vor fi investiti]

Norvegienii au 305 mil. euro pentru proiecte romanesti. Vezi unde vor fi investiti

Norvegienii au 305 mil. euro pentru proiecte romanesti. Vezi unde...

Wall-Street.ro: Care este cel mai mare investitor norvegian in Romania?

Citeste si:

Oysten Hovdkinn: In afara de guvernul norvegian, din 1990 cel mai mare investor a fost Aker Yards. Investitorii au cumparat cele doua santiere navale din Tulcea si Braila. Businessul a crescut gradual pana la 10.000 de angajati, incluzand subcontractorii. Aker Yards a fost apoi vandut catre STX OSV Group, care are o prezenta la nivel global cu operatiuni pe piete din Asia pana in America de Sud. Acum, cel mai mare investor norvegian este Orkla Foods.

Wall-Street.ro:Cum a afectat criza economica investitiile norvegiene in Romania?

Oysten Hovdkinn
: Din fericire, Norvegia este una dintre tarile care nu au fost prea tare afectate de criza financiara internationala. Cu toate acestea, o simtim si noi, dar intr-o mai mica masura. Companiile norvegiene sunt inca interesate de piata romaneasca. Dupa un declin in 2009, Ambasada a observat o ascensiune cel putin in ceea ce priveste numarul companiilor interesate sa exploreze oportunitatile de business din Romania.

Deci, as putea spune ca interesul investitorilor norvegieni pentru Romania nu s-a diminuat, luand in considerare si Granturile SEE si Granturile Norvegiene mentionate mai devreme. Acestea vor crea cu certitudine noi posibilitati pentru investitii in parteneriat pentru cele doua comunitati de business. Programele financiare vor continua la un nivel de trei ori mai mare pentru cativa ani si vor contribui la dezvoltarea durabila a Romaniei si la o cooperare mai stransa intre cele doua tari.

Wall-Street.ro: “Piata norvegiana este destul de restrictiva la importuri, facand foarte dificila diversificarea exporturilor romanesti” – se mentioneaza pe site-ul ambasadei romane la Oslo. Ce inseamna aceste restrictii si cum se rasfrang ele asupra raporturilor comerciale intre Romania si Norvegia?

Oysten Hovdkinn: Norvegia, prin Acordul Spatiului Economic European, este un membru de facto al Pietei Comune si, astfel, complet deschisa catre romani, produsele, capitalurile si serviciile romanesti, la fel ca si celelalte state ale Pietei. Singura restrictie se refera la importurile de produse agricole, din moment ce Norvegia nu este integrata in Politica Agricola Comuna in cadrul UE. Faptul ca Norvegia e una dintre putinele tari occidentale cu care Romania are un mare surplus comercial este cea mai buna confirmare ca Norvegia este extrem de deschisa catre importurile romanesti. Vom continua sa fim deschisi si in viitor, pe de o parte pentru ca suntem obligati, iar pe de alta pentru ca este in interesul nostru.

Wall-Street.ro: Care este motivul pentru care investitiile norvegiene se afla la un nivel inca redus in Romania? Ce factori ii determina pe norvegieni sa fie sceptici cu privire la afacerile in Romania?

Oysten Hovdkinn: Ca Ambasada, pastram o stransa legatura cu comunitatea de afaceri norvegiana. In ceea ce priveste partea negativa a lucrurilor, auzim adesea plangeri despre o birocratie inceata si ineficienta. In cele mai grave cazuri, aceste probleme au dus la plecarea companiilor norvegiene de pe piata romaneasca. Unele companii s-au confruntat de asemenea cu probleme de coruptie, dar majoritatea raporturilor pe care le primim se refera la birocratie ca fiind o mai mare problema decat coruptia.

Wall-Street.ro: Cum ar trebui sa arate mediul de business si politica fiscala astfel incat sa incuraeze investitiile norvegiene in Romania?

Oysten Hovdkinn: Vorbind la modul general, cred ca investitorii norvegieni considera Romania ca fiind o piata atractiva pentru operatiunile lor. Bineinteles, asa se explica si cresterea numarului de companii norvegiene de aici. Cu toate acestea, birocratia greoaie si impovaratoare este unul dintre marile minusuri ale Romaniei. Mai mult decat atat, auzim plangeri cu privire la instabilitatea legislativa sau la sistemul judiciar foarte incet. Cred ca acestea sunt aspecte de care s-ar plange orice investitor occidental. Acestea ar fi principalele probleme la care guvernul ar trebui sa lucreze astfel incat sa incurajeze investitiile straine in general si pe cele norvegiene in particular.

Wall-Street.ro: In ce domenii noi ar fi interesati norvegienii sa investeasca – de exemplu, in energia verde?

Oysten Hovdkinn: Romania si Norvegia au un mare potential pentru o cooperare mai stransa si mai profunda pe mai multe domenii, iar ambasada mea va face tot ce este posibil pentru ca acest potential sa fie exploatat. Avand Granturile SEE si Granturile Norvegiene la dispozitia noastra, sunt convins ca exista un potential urias pentru o mai larga cooperare economica intre cele doua tari, in domenii in care Romania are avantaje comparative, iar Norvegia – competenta si experienta. De exemplu, in domeniul schimbarilor climatice si al energiei regenerabile ori in cel al protectiei mediului.

Wall-Street.ro: Guvernul norvegian a alocat Romaniei finantari nerambursabile prin intermediul a doua mecanisme financiare – Granturile EEA si Granturile Norvegiene. Care este volumul financiar acordat pana acum si care sunt sectoarele prioritare?

Oysten Hovdkinn: Impreuna cu partenerii AELS, Islanda si Liechtenstein, Norvegia contribuie cu aproape 100 de milioane de euro la dezvoltarea economica si sociala a Romaniei intre 2009 si 2011, ca parte a Acordului Spatiului Economic European din 2007. Asistenta financiara este acordata prin doua programe: Granturile SEE si Granturile Norvegiene.

Contributia Norvegiei se ridica la aproximativ 98% din intregul pachet financiar care sprijina proiecte in urmatoarele domenii-cheie: mediu, eficienta energetica, resurse umane, sanatate si ingrijirea copilului, pastrarea patrimoniului cultural. Am sprijinit multe proiecte excelente prin care Norvegia si-a propus sa se distinga. Nu voi mentiona exemple de proiecte pentru ca fiecare dintre ele este foarte important in domeniul sau. V-as putea insa recomanda sa consultati o brosura pe aceasta tema.

Wall-Street.ro: Care sunt planurile pentru 2011 – aveti deja proiecte aprobate?

Oysten Hovdkinn: Asa cum am mentionat mai devreme, cooperarea dintre cele doua tari va continua in conditiile in care Norvegia si UE au ajuns la un nou acord pentru o contributie financiara de 1,79 de miliarde de euro care vor merge catre 12 state beneficiare din Europa Centrala si de Est, inclusiv Spania, Portugalia si Grecia. Astfel, Romania se afla pe locul al doilea, dupa Polonia, in ceea ce priveste suma alocata – 305 milioane de euro pentru perioada 2009-2014.

Granturile SEE si Granturile Norvegiene pentru perioada 2009-2014 vor fi administrate potrivit unui model in care fondurilevor fi alocate pentru proiecte din diverse sectoare prioritare pentru tara beneficiara. Cateva dintre sectoarele prioritare sunt: protectia si managementul mediului inconjurator, schimbari climatice si energie regenerabila, captarea si stocarea dioxidului de carbon, inovatiile din industria ecologica, cercetare si burse scolare etc. Dintre aceste sectoare, fiecare stat beneficiar va negocia sectoarele prioritare din moment ce fiecare tara are un profil si nevoi diferite.

Negocierile cu Romania nu sunt atat de avansate, astfel incat nu pot preciza sectoarele care vor fi prioritare. Cu toate acestea, stim ca o parte din finantari vor fi alocate pentru proiecte din domeniul captarii si stocarii de dioxid de carbon si pentru proiecte vizand societatea civila.