Desi datoriile au urcat puternic la mijlocul deceniului trecut, alimentand o expansiune economica accentuata urmata de o prabusire, nivelul absolut de indatorare ramane unul scazut comparativ cu alte tari (Letonia, Ungaria), existand o sansa buna pentru o noua perioada de crestere economica puternica in anii 2012-2015, apreciaza Charles Robertson, global chief economist si head of macro-strategy la banca de investitii Renaissance Capital, informeaza Mediafax.

"Implementarea foarte eficace a recomandarilor FMI in Romania sustine acest scenariu, si va continua sub noul acord standby de tip preventiv. Era nevoie de reforme. Fostul guvern a permis cresteri masive ale salariilor din sectorul public si o explozie a creditului in perioada 2006-2007, ridicand deficitul de cont curent la 14% din PIB (la sfarsitul anului 2008 - n.r.). Guvernul actual a luat doua luni de salarii de la angajatii din sectorul public si a reformat sistemul de pensii, taind astfel deficitul de cont curent la 4% din PIB in 2010", a declarat Robertson intr-o analiza transmisa miercuri.

Deficitul de cont curent s-ar putea injumatati in 2011, deoarece exporturile urca in prezent cu 30-40%, anticipeaza el.

Pe partea fiscala, un deficit de 8,5% din PIB in 2009 a fost redus la circa 7% din PIB anul trecut, iar guvernul tinteste 3% din PIB in 2012. Chiar daca aceasta tinta nu va fi indeplinita, Renaissance anticipeaza ca datoria publica va fi mai mica de 40% din PIB in 2012 si aproximativ egala cu datoria totala a sectorului privat - a populatiei, firmelor si companiilor.

"Datoria totala, publica si privata, va totaliza astfel 75-80% din PIB in 2011-2012, mai putin decat in Polonia, jumatate fata de nivelul din Ungaria si cu mult mai bine decat cifrele din Spania, Portugalia si Grecia, de 240-280% din PIB, fara sa mai vorbim de peste 300% in Marea Britanie si Statele Unite. Alaturand si deficitul de cont curent mic, Romania va fi unul dintre cei mai siguri emitenti de credit din Europa. Revenirea ratingurilor de credit acordate de S&P si Fitch inapoi in categoria investment grade, alaturi de cel atribuit de Moody's, nu ar trebui sa fie o surpriza", considera Robertson.

El aminteste insa ca Romania nu a utilizat inca circa 90% dintre fondurile europene disponibile pentru perioada 2007-2013. Astfel, cofinantarea proiectelor eligibile pentru atragerea acestor fonduri trebuie sa fie o prioritate pentru guvern in anii 2011 si 2012. Totusi, o nota pozitiva este incercarea evidenta a Romaniei de a se indeparta de cresterea economica generata de consum in favoarea investitiilor.

"Succesul fabricii de automobile Dacia, a grupului Renault, a determinat deja Ford sa investeasca in Romania. Vor urma si alte companii, deoarece salariile sunt considerabil mai mici decat in Europa Centrala, in timp ce banii europeni vor aduce o infrastructura mai buna", considera economistul.

Citeste si:

In privinta deficitului bugetar, a carui crestere in anii de boom a impins Romania catre acordul cu FMI, atingerea tintei de 3% din PIB in 2012 ar fi o surpruza, deoarece Guvernul va dori sa majoreze salariile din sectorul public in contextul celor doua runde de alegeri de anul viitor. Dupa taierea cu 25% a salariilor din sectorul public si cresterea TVA la 24% la jumatatea anului trecut, factori care se alatura preturilor tot mai mari ale alimentelor si energiei, promisiunea unor salarii cu 10-15% mai mari anul viitor ar putea determina un consum mai mare in acest an.

Chiar daca o astfel de crestere salariala ar aduce un deficit bugetar de 4% din PIB anul viitor, Renaissance Capital considera ca FMI si UE nu vor fi "prea suparate", deoarece Romania "va arata inca foarte bine comparativ cu anumite alte tari".

Adoptarea euro ramane insa o problema delicata, deoarece depinde de acceptarea Romaniei in mecanismul ERM-2 de catre Banca Centrala Europeana. BCE a refuzat Bulgaria in 2007, in pofida stabilitatii levei din ultimii zece ani.

"Anuntul surprinzator de pastrate a tintei de adoptare a euro in 2015 a fost declansat de rivalitati politice interne", noteaza Robertson.

Totusi, daca BCE va accepta candidatura Romaniei, paritatea de tranzitie la moneda unica va fi negociata undeva in intervalul 4-4,3 lei/euro. Astfel, BNR va rexista presiunilor de apreciere pe lei dincolo de 4 lei/euro in 2011, probabil si in 2012, anticipeaza economisul Renaissance Capital. Alaturata consumului slab al populatiei, aceasta perspectiva face putin probabila modificarea dobanzii de politica monetara de 6,25% in viitorul apropiat.

La sfarsitul lunii aprilie, Guvernul a decis sa mentina obiectivul de adoptare a monedei euro in 2015, data exacta urmand sa fie stabilita ulterior prin discutii cu partenerii europeni, si sa constituie un comitet care sa monitorizeze indeplinirea obligatiilor aferente aderarii la zona euro.