Sistemul de sanatate are nevoie de o strategie clara pe termen mediu si lung, necesara dezvoltarii si implementarii unei reforme care sa includa si atragerea de fonduri suplimentare de la asiguratorii privati. Statul si CSA vor avea rol de reglementare si supraveghere.
Carmen Radu, directorul general adjunct Eureko, a explicat ca reusita unei astfel de reforme in sanatate, care va dura cativa ani, nu va putea fi realizata fara implicarea tuturor factorilor participanti la aceasta piata – cadrele medicale, farmacistii si producatorii de medicamente, societatea civila, prestatorii de servicii medicale si asiguratorii privati si nu in ultimul rand Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si Ministerul Sanatatii (MS).

Declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Reforma Sanatatii la analiza", organizata de Eureko si Mediafax.

In acest an, piata serviciilor medicale private din Romania ar putea creste cu pana la 15%, la 500 milioane euro, potrivit lui Sergiu Negut, director general adjunct in cadrul retelei de clinici private Regina Maria. Avansul pietei, dominata de abonamentele medicale, se va realiza numai pe fondul deciziei pacientilor care se trateaza la stat sa treaca la serviciile medicale oferite de clinicile private, in contextul in care fondurile furnizate de CNAS privatilor (circa 20 de milioane de euro pe an) sunt reduse, iar piata asigurarilor private de sanatate atinge aproximativ 10 milioane de euro si reprezinta numai 1% din piata asigurarilor.

Ultimii doi ani au reprezentat un test destul de dur pentru piata asigurarilor private de sanatate din Romania, aceasta aflandu-se inca din 2009 intr-un regres cauzat de criza economica si care a afectat atat clientii individuali, dar mai ales pe cei corporate. Numarul clientilor a scazut in momentul in care o parte dintre angajatori a decis sa renunte la beneficiile oferite angajatilor, printre care si asigurarea privata de sanatate.

"In ceea ce priveste 2011, cred ca mai probabil piata va ramane la nivelul din 2010, eventual un trend crescator in partea a doua a anului. Avand in vedere rata somajului si estimarile analistilor financiari privind o eventuala revenire a economiei nu mai devreme de sfarsitul lui 2011, nu putem afirma inca ca exista semne ferme care sa ne determine sa fim optimisti in ceea ce priveste cresterea primelor subscrise pentru asigurarile private de sanatate", a spus Carmen Radu (foto), pentru wall-street.ro.

Fiecare ministru cu propria viziune de reforma

Lucian Duta, presedinte al CNAS, a precizat ca reforma ar trebui sa reprezinte procesul in care se stabileste echilibrul intre stat si beneficiarii sistemului, ceea ce nu s-a intamplat si nemultumirile au crescut. Reforma ori nu a inceput ori a esuat complet.

„Schimbarea ministrilor la Sanatate a fost mai frecventa decat sosirea si plecare trenurilor din gara. Fiecare dintre acestia a venit la Minister cu propria lui viziune cu privire la reforma. Singura sansa a sistemului este infuzia de bani privati prin formarea caselor private de sanatate”, a spus el.

Un prima pas al reformei il reprezinta standardizarea actului medical, insa, potrivit sefului CNAS, cea mai mare opozitie in fata standardizarii este a cadrelor medicale. Nestandardizarea actului medical nu poate ajuta reforma pentru ca nu poate contura un pachet de servicii de baza si nu va ajuta la dezvoltarea segmentului de asigurari de sanatate private.

"Daca in 2002 beneficiam cu 15% mai putini bani, dar aveam excedent, azi avem mai multi bani, dar deficit. In anul 2009, printr-o masura politica aberanta, scoatere a singurului mecanism de control al consumului de medicamente a condus la un deficit structural de 700 de milioane de euro, care inseamna 15% deficit structural" a adaugat presedintele CNAS, mentionand ca Romania este singura tara in care piata farmaceutica nu este bugetata si astfel modul in care se consuma medicamente nu este controlat si afecteaza bugetul CNAS.

Restructurarea sistemului public de sanatate devine astfel un gest firesc, avand in vedere ca nu se mai poate autosustine. In Romania sunt 2,2 medici la o mie de locuitori, in timp ce media din statele vestice este de doua ori mai mare. De asemenea, pana in prezent peste 5.000 de medici au plecat din tara si acest proces va continua, mai ales ca alte state isi finateaza deficitul de medici. Astfel, scenariul cel mai eficient, ar fi acela in care statul nu va acoperi decat persoanele care nu au venituri, iar asiguratorii vor acoperi integral si pachetul de servicii de baza (Vezi tabelul de mai jos).

In cazul in care s-ar liberaliza complet pachetul de baza (sa poata fi acoperit de asiguratorii privati), contributia de asigurari sociale de sanatate ar deveni o prima de asigurare (calculata de asiguratori pe baza unor principii actuariale si agreata cu CNAS / MS) care ar trebui sa fie cam aceeasi indiferent de asigurator si ar trebui sa fie platita de toti cei care au venituri, cu anumite subventii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici. La aceasta asigurare obligatorie de baza s-ar adauga asigurari suplimentare (prime suplimentare) in functie de cerintele si posibilitatile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct intre asigurator si prestatorii de servicii medicale de stat sau privati.

In acest mod, asiguratul stie ca isi alege un asigurator prin care isi poate achizitiona atat pachetul obligatoriu, cat si cel complementar si/sau suplimentar. In acest fel, s-ar obliga toti prestatorii de servicii medicale, indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat, sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor oferite.

Asigurarorul va incerca sa orienteze clientul catre acei furnizori de servicii medicale despre care stiu ca ofera calitate pentru ca, in calitatea de asigurator al unei polite obligatorii, va fi interesat sa sanatate clientului pentru a reduce costurile.






















SURSA: Eureko

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri