Incertitudinile din economia mondiala genereaza tot mai multe provocari pentru bancile centrale, iar BNR are chiar mai putin spatiu de manevra din cauza luptei pe care o duce cu inflatia, in contextul in care majorarea TVA a dublat in doar un an preturile de consum.
Zicala "toamna se numara bobocii" se potriveste de minune si cu situatia in care se afla Banca Nationala a Romaniei (BNR), care asteapta noi informatii din economie, mai ales din piete si supermarketuri, pentru a declara castigatoare lupta cu inflatia.

Situatia este delicata pentru oficialii de la BNR, intrucat incertitudinile s-au acumulat in economia mondiala, iar prognozele de crestere nu mai par atat de sigure ca acum jumatate de an.

Ori BNR are nevoie sa castige razboiul cu inflatia, ca sa inceapa sa stimuleze economia si prin parghia monetara.

Dobanda de politica monetara este batuta in cuie de 15 luni, la nivelul de 6,25%, in conditiile in care multe dintre economiile dezvoltate au ajuns la minim cu ratele dobanzilor si tot nu a fost suficient pentru a reporni motoarele economiilor.

Totusi, banca centrala risca sa relaxeze politica monetara prea tarziu, in conditiile in care marile economii ale Europei au dat semne de slabiciune inca din trimestrul 2, iar perspectivele si primele semne din trimestrul 3 nu sunt incurajatoare.

Potrivit lui Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica, o decizie de politica monetara se transmite in economie in cel mai fericit caz in 6-9 luni, ceea ce este un timp rezonabil tinand cont ca in mod normal procesul de transmisie dureaza 2 ani.

Estimarile pe Romania arata ca efectul de transmisie este mai rapid, pana intr-un an”, explica Lungu.

El considera ca BNR vrea sa contracareze efectele fluxurilor de capital, astfel incat dobanzile sa nu mai fie atat de atractive, ducand la o slabire a cursului, ceea ce sporeste exporturile.

Economistul crede ca pentru a influenta fluxurile de capital mecanismul de transmisie trebuie sa functioneze foarte bine, astfel incat taierea dobanzii sa se se simta rapid si la nivelul ratelor din sistemul bancar.

Pe de alta parte, rata reala a dobanzii a crescut foarte mult in ultimele luni, intrucat inflatia a inceput sa se tempereze, iar banca centrala va fi tentata sa opereze o taiere a dobanzii cheie, mai ales ca exista si riscul incetinirii economice.

Totusi, multi economisti cred ca decizia BNR ar putea sa vina prea tarziu si ca o taiere sau mai multe reduceri de dobanda ar fi fost mai potivite la inceputul crizei.

O reducere a dobanzii ar avea un impact economic nesemnificativ. Nici cu un punct procentual daca s-ar reduce dobanda cheie nu ar avea mare impact”, apreciaza economistul sef al ING, Nicolaie Chidesciuc.

El sustine ca, in momentul de fata, cea mai buna optiune este prudenta si pe partea monetara si pe cea fiscala.

Mai mult, increderea consumatorilor ar putea sa nu fie relansata prin aceasta parghie monetara, mai ales ca in ultima perioada s-a deteriorat semnificativ sentimentul la nivel european.

Consumatorii nu se uita numai la dobanda, ci se uita la perspectivele economiei mondiale”, a spus Aurelian Dochia, analist economic, care ia in calcul o astfel de decizie a BNR in toamna.

Totusi, el crede ca atitudinea consumatorilor si in primul rand a investitorilor nu se va schimba daca dobanda va fi redusa cu 0,5% sau chiar 1%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a lasat de inteles ca lupta cu inflatia se va transa in toamna, daca rata de crestere a preturilor de consum va ramane sub 5%, adica presiunile inflationiste din partea preturilor volatile nu vor reveni.

Dan Bucsa, economistul sef al Unicredit Tiriac Bank, sustine ca ar fi nevoie de reducerea in continuare a inflatiei de baza (core – n.r.), pentru ca nu ne putem baza prea mult pe efectele dezinflationiste ale preturilor volatile.

"Noi ne asteptam la o reducere a dobanzii de politica monetara in 2012”, mentioneaza Bucsa.

Mai radical este analistul economic Lucian Isar, care sustine o abordare pe mai multe fronturi pentru stimularea economiei.

“Dobanda si rezervele la lei ar trebui reduse, structura ratelor refacuta dupa 3 ani de deruta, iar concurenta stimulata pentru a asana sistemul bancar”, a spus Isar.

Rezervele minime obligatorii la lei nu au mai fost modificate din iulie 2009, find la nivelul de 15%.

Tinand cont ca riscurile ca economia sa franeze si mai mult sau chiar sa intre din nou in recesiune s-au amplificat, sansele ca BNR sa intervina printr-o taiere de dobanda sau prin diminuarea rezervelor minime cresc si ele.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri