Agravarea crizei datoriilor din zona euro ar putea obliga bancile din regiune sa reduca finantarea subsidiarelor din Europa emergenta, iar inversarea fluxului de fonduri va reduce creditarea si va incetini cresterea economica in multe tari din regiune, potrivit Fitch Ratings, informeaza Mediafax.
Agentia a realizat o analiza privind riscurile de finantare a Europei Centrale si de Est (ECE) generate de criza datoriilor din zona euro.
Sectoarele bancare din Romania, Croatia, Bulgaria si Serbia au cele mai puternice legaturi cu banci din Grecia si Italia.
In Romania, bancile austriece detin 31,5% din activele sectorului bancar din Romania, urmate de cele din Grecia, cu 15,8%, din Franta, cu 13,7% si Italia, cu 7,1%, potrivit datelor Fitch. In Polonia, Ungaria si Cehia, piata este mai diversificata.
Bancile portugheze, irlandeze si spaniole in regiunea ECE au o prezenta limitata.
"Prezenta bancilor straine in sectoarele bancare din Europa Centrala si de Est (ECE) a sustinut ratingurile in tarile din regiune. Bancile straine au demonstrat vointa si capacitatea de a sustine subsidiarele inaintea si in timpul crizei financiare", a declarat Michele Napolitano, director asociat la departamentul de ratinguri suverane al agentiei de evaluare financiara.
El a aratat insa ca amplificarea in continuare a presiunilor financiare asupra bancilor din zona euro sporeste riscul scaderii capacitatii lor de a sustine subsidiarele.
"Avand in vedere legaturile economice si financiare puternice, tensiunile s-ar putea extinde din zona euro la bancile din ECE", a adaugat Napolitano.
Imprumuturile bancilor din zona euro in tarile din regiunea ECE au fost in mare parte stabile in primul semestru, in conditiile in care masurile de echilibrare macroeconomica si de reducere a indatorarii au redus cererea de credite.
Potrivit analizei, bancile din Grecia au redus creditarea mai mult decat restul bancilor din zona euro. Acest fapt sugereaza ca bancile din zona euro, daca sunt supuse unor presiuni puternice pe pietele locale, ar putea reduce expunerea la piete de interes major.
Riscul cel mai concret provenit din agravarea crizei din zona euro este reducerea finantarii din partea bancilor mama, ceea ce ar putea obliga subsidiarele din regiunea ECE sa devina tot mai autonome financiar.
Desi subsidiarele din Europa emergenta vor putea suporta scaderea, intr-o anumita masura, a finantarii din partea bancilor mama, dar ar putea fi nevoite sa reduca provizioanele de credit si balantele contabile, cu impact negativ asupra cresterii economice.
Tarile din ECE cu rapoarte mai mici intre credite si depozite si legaturi mai mici cu bancile din tarile periferice din zona euro vor fi mai putin afectate.
Bancile din ECE au o expunere mica la datoriile suverane ale Greciei si altor economii periferice. Perspectivele mai slabe de crestere economica si impactul advers al deprecierii monedelor asupra creditelor in valuta le poate afecta calitatea activelor.
Scenariul de baza al analizei Fitch este ca un default al datoriilor Greciei (incetare de plati) sau un default bancar nu va determina bancile elene sa repatrieze capital de la subsidiarele din ECE, desi vor avea o capacitate mai mica de a furniza capital.
Agentia nu se asteapta la retrageri masive ale depozitelor de la subsidiare
Potrivit Fitch, strategiile aplicate de bancile centrale din ECE dupa falimentul Lehman Brothers au sporit increderea deponentilor in sectoarele bancare din regiune.
Totusi nu poate fi exclus un impact al crizei asupra increderii, astfel ca bancile nationale trebuie sa ramana vigilente.
Daca retragerile de fonduri ale bancile occidentale vor creste rapid, sau daca bancile mama se vor teme ca institutiile de credit concurente vor sa isi retraga fondurile, atunci ar putea fi nevoie de o noua Initiativa Viena, pentru a preveni ca stresul din Europa Occidentala sa creeze o criza sistemica in Europa de Est.
Bancile occidentale s-au angajat (in 2009 - n.r.) prin Initiativa Viena sa continue finantarea subsidiarelor est-europene, din tari precum Romania si Ungaria.
Angajamentul bancilor, coordonat de Fondul Monetar International (FMI) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a avut un rol esential pentru evitarea colapsului economic in Europa de Est, in 2008 si 2009.
In cazul Romaniei, grupurile mama ale principalelor noua banci cu capital strain au semnat, in urma cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru mentinerea expunerii pe piata romaneasca la nivelul din martie 2009 si a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank si UniCredit, care detin 70% din piata din Romania.
Comenteaza articolul "Finantarea subsidiarelor bancare, in pericol!"
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
Wall-Street pe Facebook
Wall-Street pe Twitter
Wall-Street prin RSS