Exportatorii si importatorii au la dispozitie o metoda eficienta impotriva fluctuatiilor cursului de schimb

Pandesc din umbra. Adulmeca viitoarea prada cu ochii mijiti si fata incordata. In sezon fierbinte, tinta lor are sprinteneala de antilopa; salturi largi, schimbari ametitoare de directie, stopuri bruste, le pun la grea incercare nervii.

Daca-i privesti de departe, par ca sunt stane de piatra. Breasla lor e mica. Se inteleg in cuvinte care suna strain pentru auzul unui neinitiat. Pavaza care ii face puternici e informatia. Arma lor e tastatura de computer. Mangaie cu aratatorul, un buton care le poate aduce miliarde. Dar un click ratat ii poate trimite pe buza falimentului.

Tinta predilecta e cursul valutelor: euro sau dolarii. Salvarea lor e flerul, neatentia le poate fi capcana.

Isi fac veacul in ringul deseori agitat al burselor sau prin birouri, adapostiti la umbra monitoarelor. Se inchina la profit, demonul lor e speculatia, inger pazitor le e prudenta. Prin ziare li se zice brokeri. Noi le vom spune "vanatorii de valute".

Cum apare nevoia

In ultimele saptamani, mersul sprintar al cursului valutar a dat multora dureri de cap. De loviturile cele mai grele s-au plans exportatorii.

"Pierdem bani, vom inchide fabricile, vom concedia oameni". "Discurs jenant", plangeri formulate "neprofesionist si invechit" a fost replica sefului bancii centrale, iritat ca asociatia exportatorilor a cerut demisia conducerii BNR.

Mugur Isarescu le-a raspuns criticilor sai cu o aluzie: "piata valutara are nevoie de specialisti". Cu alte cuvinte, scoliti-va sau cautati oameni priceputi care sa va ajute si veti scapa de probleme!

Dar cine sunt oamenii priceputi? Unde sunt? Cum pot fi folositi? Exportatorii au inceput sa se intrebe si, din spatele monitoarelor lor, "vinatorii de valute" au ciulit urechile. Serviciile lor, care pe alte piete sunt la mare pretuire, vor fi cautate si in Romania.

Vanatul

Tinta "vanatorilor de valute" este cursul valutar. Lasat de BNR sa se miste intr-un tarc mai larg, cursul de schimb, leu-euro mai ales, si-a tradat de citeva ori sprinteneala.

Obisnuiti sa-l aiba sub ochi, tolanit doar pe o parte, exportatorii s-au speriat. Pofta lui de joaca le-a cam facut dezordine in acareturi.

Unii spun ca ar putea deveni imprevizibil odata cu permisiunea data firmelor romanesti pentru achizitiile libere de valuta, de pe piata interbancara si mai ales cand strainii isi vor putea face depozite bancare in lei. Iar cei care pot aduce un echilibru sunt chiar "vanatorii de valute".

Ei stiu cum sa foloseasca ceea ce breasla expertilor numeste hedging valutar - adica un scut de protectie impotriva miscarilor in sus si in jos - cel mai adesea, greu previzibile - ale cursului de schimb.

Ce este hedging-ul

In termeni cat mai simpli cu putinta, metoda protejarii impotriva riscului valutar - poate fi explicata cam asa: un producator roman de mobila, sa zicem, a reusit sa gaseasca, azi, la export, un client dispus sa cumpere mobila de 100.000 de euro.

Va livra marfa peste doua luni; ca sa nu piarda atunci cand incaseaza banii si ii transforma in lei, exportatorul isi poate "fixa" de pe acum cursul de schimb.

Lanseaza, deci, o oferta - asa-numitele contracte futures - prin care, la o anumita data, 8 mai sa zicem, se angajeaza sa preschimbe suta de mii de euro la un curs pe care il considera convenabil pentru afacerea respectiva. Aici intervine intermediarul - brokerul - cum i se spune in piata.

El incepe sa caute un cumparator - de regula un importator -, care are lei, vrea sa ii schimbe in euro tot pe 8 mai si e dispus sa negocieze pretul propus de broker. Daca afacerea iese, exportatorul poate spune ca s-a pus la adapost de riscul pierderii in cazul slabirii puterii monedei europene in fata leului. Acelasi mecanism poate fi utilizat de importatori.

Asadar, folosind hedgingul, exportatorii se pot proteja de caderea monedei nationale, pe cand importatorii se pot pune la adapost de intarirea ei.

Expertii sunt scumpi la vedere

Cum pot sti insa si unii si altii, inainte cu cateva saptamani sau luni, daca leul se va intari sau dimpotriva. Oamenii care se pricep spun ca cel mai sincer raspuns e: "riscul nu este total eliminat pentru ca nimeni nu poate sti sigur".

Expertii acestor piete pot face estimari de curs, care se vor dovedi mai mult sau mai putin apropiate de situatia reala. Judecata unui "vinator de valute" se bazeaza in cea mai mare masura pe informatii dar si pe fler.

Dar la orice vanatoare exista un risc. Pentru a-l micsora, teoreticienii hedging-ului trec in revista tot felul de metode de analiza care sunt greu de digerat pentru cei neobisnuiti cu jargonul pietelor financiare. Iar cei ce pot citi in urmele lasate de "vanat" sunt cam scumpi la vedere.

"Nu s-au format inca nici cerere, nici oferta de consilieri pentru protectie impotriva riscului valutar. Am impresia ca este o piata cu circuit inchis care functioneaza pe baza de recomandari.

In masura in care firmele ce deruleaza operatiuni de import-export vor constientiza ca au nevoie de sfaturi specializate, vor aparea probabil si cereri.

"Rezervoarele" pentru astfel de experti ar fi, in primul rand firmele de brokeraj si bancile", spune Garbis Ohanisian, director general al firmei Atlas Counsel, specializata in consultanta de management, dezvoltare organizationala si resurse umane.

De unde se poate invata

Cei care vor sa afle cate ceva din notiunile de baza ale folosirii hedging-ului valutar pot citi o mini-lectie publicata pe site-ul Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFM), terenul pe care isi fac veacul "vinatorii de valute".

Sectiunea "Resurse educationale" contine un capitol numit "Futures si Options pentru incepatori" care descrie, pornind de la cateva exemple, cum se pot pune importatorii si exportatorii la adapost de riscul valutar.

Citeste si:

BMFM explica ce sunt contractele futures si care este mecanismul tranzactionarii acestora in piata de la Sibiu.

Cei care vor mai mult trebuie sa fie pregatiti pentru un efort in plus.

"Avem un curs de trei zile, care costa 4.300.000 de lei, cu TVA inclus (430 RON) si in care se prezinta notiunile de baza si mecanismele de functionare ale operatiunilor cu contracte futures si optiuni. In a patra zi, cursantii dau un examen si obtin un atestat. Mai au nevoie de un aviz al Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM). Nu vor putea lucra insa ca persoane particulare, ci doar sub umbrela unei companii de intermediere, pentru ca asa prevede legea", spune Radu Luca, economist la BMFM.

Apar ucenicii

Din vara, bursa de la Sibiu a indesit cursurile pentru brokeri. Lunar, se inscriu cel putin 10 oameni care vor sa invete cum se fac tranzactiile futures si options, nu doar cu valute ci si cu alte active financiare (actiuni, obligatiuni, dobanzi).

"In ultima jumatate de an, s-au scolit 75 de cursanti. Cei mai multi provin din societatile care intermediaza investitii financiare", spune Radu Luca, economist la BMFM Sibiu. Breasla "vanatorilor de valute" incepe deci sa se largeasca iar interesul in crestere al companiilor de intermediere arata ca piata se pregateste sa mareasca numarul "taberelor de antrenament".

"Exista metode ca sa ne protejam incasarile"

Dar cit de repede vor aparea clientii? Dupa iuresul valutar de luna trecuta unii exportatori au luat aminte la aluzia guvernatorului BNR.

Producatorul de cabluri IPROEB Bistrita, care face o zecime din cifra de afaceri pe piata externa, si-a trimis deja unul dintre economistii de la compartimentul financiar sa invete cum poate folosi hedging-ul la export.

"Avem un contract care se deruleaza pe o durata mai mare de timp. La prima livrare ne-am dat seama ca am putea avea batai de cap din cauza variatiilor cursului valutar. Am hotarat sa trimitem pe cineva din companie, la bursa din Sibiu, ca sa invete cum trebuie sa ne pregatim pentru livrarile viitoare", a explicat directorul tehnic al fabricii bistritene, Adrian Ghingheli.

"Cursul de la bursa mi-a aratat ca exista metode ca sa ne protejam incasarile atunci cand piata valutara este fluctuanta. Este vorba, bineanteles, de o protectie la un nivel prestabilit. Suntem deja in negocieri cu firme de brokeraj pe piata valutara si vom vedea cum putem colabora cu ele ca sa protejam exporturile companiei", a spus economista Edith Orban absolventa unuia din cursurile bursei sibiene.

Evolutia cursului de schimb

Data euro dolari
11 feb. 2005 36023 28008
14 feb. 2005 35515 27385
15 feb. 2005 36738 28301
16 feb. 2005 37840 29064
17 feb. 2005 38026 29111
18 feb. 2005 36133 27700
21 feb. 2005 35844 27447
22 feb. 2005 36354 27500
23 feb. 2005 36768 27830
24 feb. 2005 36376 27453
25 feb. 2005 36218 27527

Curs de hedging valutar la BRM

De la mijlocul lui martie, BRM Business Consult, divizia educationala a Bursei Romane de Marfuri din Bucuresti (BRM), va deschide un curs specializat de management al riscului valutar.

Potrivit informatiilor afisate pe site-ul oficial pretul cursului este 175 de euro fara TVA. Razvan Tudor, business development manager la BRM Business Consulting ne-a explicat cui si la ce ar putea folosi acest curs.

Carui tip de firme i se adreseaza?

Nu se adreseaza numai firmelor. Pe langa banci si firme de leasing (care sunt mult mai expuse acestui risc - daca nu au in spate o banca, pentru serviciile complementare de trezorerie, care sa le explice politicile de risc valutar aplicate de banci) - sunt si firmele de comert (import - export) dar si persoanele fizice.

De exemplu, expus la riscul valutar este fiecare abonat telefonic din Romania si asta se vede in factura lunara. Daca punem la socoteala tot ce se calculeaza intr-o valuta (accize, materii prime, etc.) si se incaseaza in lei, ajungem la concluzia ca multa lume este expusa la acest risc.

Nu sugerez ca toti ar trebui sa participe, dar este evident ca poate fi gandit ca un fel de "curs de prim ajutor" pentru relatiile comerciale derulate in valute convertibile sau cu expuneri la aceste valute.

Daca un operator import-export va intreaba "la ce imi va folosi lectia dvs." cum ii raspundeti?

L-as intreba cati bani a pierdut intr-un an din cauza diferentelor de curs nefavorabile si daca se compara cu costul "asigurarii" unui curs valutar stabil, prin hedging? Va afla singur daca lectia ii este sau nu utila. In fond, cursul ofera informatii despre instrumente inventate si utilizate cu succes pe toate pietele traditionale.

Ce fel de oameni ar trebui sa trimita firmele la aceste cursuri (directori financiari, economici, contabili, simpli economisti...)?

Depinde de tipul de firma. Daca vorbim de firme romanesti cu o organigrama permisiva (care include pozitiile enumerate) as mai adauga trezorierul, managerul de risc, daca exista, si consilierii presedintelui sau membrii CA care trebuie sa inteleaga efectiv ceva ce vor aproba ulterior. Daca vorbim de IMM-uri, atunci lucrurile sunt simple: antreprenorul e cel care trebuie sa stie primul. Dar lista ramane deschisa.

Ce vor invata cursantii? Le ajunge o singura zi?

Programul de curs este afisat pe site-ul www.brmconsulting.ro, iar pentru solicitari venite din partea firmelor se poate face in house (n.r.- program dedicat). Cursul are o singura zi din cateva cauze obiective: 1. persoanele cu raspundere nu isi permit sa lipseasca prea mult de la sarcinile zilnice; 2. cursul este parte dintr-o structura mai mare (Cursurile de managementul riscului si cele de instrumente financiare derivate) care insumate depasesc 2 saptamani calendaristice. 3. Fiecare subiect de interes a fost defalcat pentru ca lucrand cu clientii ca nu toata lumea este interesata de fiecare tip de risc sau de fiecare tip de instrument financiar.

Va fi doar teorie sau si aplicatii practice?

Cursul este o mixtura, pentru ca lectorul are si o experienta theoretica dar si practica. CV-ul lui (afisat pe site) indica natura experientei, plus ca a fost direct implicat in lansarea a doua piete de instrumente financiare derivate. Prin urmare poate raspunde oricaror intrebari ce pot veni din partea cursantilor.

Dupa ce vor absolvi acest curs, ce document primesc cursantii si cum il vor putea folosi?

Vor primi o diploma de participare. Aceasta este recunoscuta de comunitate, la fel ca orice alte documente de acest tip, emise de entitati private.