Leul s-a depreciat semnificativ în ședința de joi, 30.04.2026 în fața principalelor valute, pe fondul incertitudinilor politice. Euro a fost cotat de BNR la 5,1417 lei, în urcare cu 0,8% față de ziua precedentă, marcând astfel un nou maxim istoric.
De ce se depreciază leul față de euro
Leul își pierde din valoare atunci când în economie este nevoie de mai mulți euro decât sunt disponibili. Conform lui Anamaria Greu, CEO CEO iFink! Finance, companiile au nevoie de euro pentru a plăti importurile, statul se împrumută parțial în valută, iar o parte dintre români își transformă economiile în euro. Când toate aceste cereri depășesc euro care intră în țară din exporturi și investiții, cursul crește.
„La acest mecanism se adaugă câțiva factori care țin de starea generală a economiei: inflația mai mare decât în zona euro, care face leul mai puțin atractiv, importurile mai mari decât exporturile și neîncrederea în mersul economiei. Pe plan politic, instabilitatea sau problemele cu bugetul pot mări această neîncredere și pot grăbi plecarea banilor din țară”, spune specialista.
Care sunt principalele cauze ale presiunii pe cursul euro-leu
Presiunea actuală asupra leului vine din mai multe direcții. Una dintre cele mai importante este dezechilibrul dintre importuri și exporturi: România importă mult, iar importatorii au nevoie de euro pentru a plăti mărfurile și serviciile cumpărate din afara țării.
O altă cauză este inflația ridicată, în contextul în care rata anuală a inflației a crescut la 9,87% în luna martie. Atunci când prețurile cresc mai repede decât în zona euro, leul devine mai puțin atractiv pentru economisire și investiții. În același timp, statul cheltuie mai mult decât încasează și este nevoit să se împrumute, inclusiv din afara țării.
„Presiunea de acum vine din mai multe direcții: importăm mult mai mult decât exportăm, ceea ce înseamnă cerere constantă de euro, inflația trece de 9%, statul cheltuie mai mult decât încasează și e nevoit să se împrumute, inclusiv din afara țării, iar contextul internațional este unul mai agitat”, spune Anamaria Greu.
Conform specialistei, pe termen scurt, leul se poate întări atunci când intră bani în țară, de exemplu prin fonduri europene sau prin împrumuturi luate de stat prin obligațiuni. Totuși, presiunea de fond asupra cursului rămâne, atâta timp cât dezechilibrele economice nu se corectează.
Cât costă să salvezi leul? BNR a folosit aproape 2 miliarde de euro într-o singură lună
BNR are mai multe instrumente prin care poate ține cursul sub control. Cel mai vizibil este intervenția directă pe piața valutară: banca centrală vinde euro și cumpără lei atunci când cererea de valută este prea mare și cursul urcă prea repede. Potrivit Anamariei Greu, în martie 2026, BNR a folosit aproximativ 1,86 miliarde de euro pentru a ține cursul în frâu.
„Practic, vinde euro și cumpără lei atunci când prea multă lume vrea să cumpere valută. Aceste operațiuni se sprijină pe o rezervă de aproape 67 de miliarde de euro, dar nici aceasta nu este nelimitată”, explică CEO-ul iFink! Finance.
Costul real al acestor intervenții nu înseamnă doar scăderea rezervei valutare, ci și efortul de a menține încrederea pieței că BNR poate interveni atunci când este nevoie.
Ce alte instrumente folosește BNR pentru a ține cursul sub control
Pe lângă intervențiile directe, BNR poate influența cursul prin dobânzi. O dobândă de politică monetară menținută la un nivel relativ ridicat face leul mai atractiv pentru cei care economisesc sau investesc.
În prezent, păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% contribuie la menținerea interesului pentru lei, spune specialista Anamaria Greu. Cu cât randamentele în lei sunt mai atractive, cu atât presiunea de a schimba economiile în euro poate fi mai mică.
BNR mai poate controla și cantitatea de lei disponibilă în sistemul bancar. Dacă reduce lichiditatea, dobânzile cresc, iar presiunea pe curs poate scădea.
„La acestea se adaugă felul în care BNR comunică și încrederea pe care o inspiră, ambele fiind importante pentru a calma așteptările pieței”, a declarat CEO-ul iFink! Finance.
Cât de mult contează deficitul bugetar în deprecierea leului
Deficitul bugetar este unul dintre factorii importanți care pun presiune pe leu. Atunci când statul cheltuie mai mult decât încasează, are nevoie să se împrumute. O parte din aceste împrumuturi pot fi în valută, ceea ce crește legătura dintre finanțarea statului și cursul euro-leu.
Totodată, deficitul contează și indirect: un deficit mare poate reduce încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării. Dacă investitorii consideră că România devine mai riscantă, pot cere dobânzi mai mari pentru a finanța statul sau își pot retrage banii.
„Deficitul bugetar contează mult și se simte pe două căi. Direct, pentru că statul are nevoie de bani și o parte îi obține din afara țării, ceea ce înseamnă cerere de euro. Indirect, pentru că un deficit mare scade încrederea celor care investesc în România”, explică Anamaria Greu.
Se supără Isărescu pe românii care cumpără titluri de stat în euro?
Atunci când oamenii cumpără euro, deschid depozite în valută sau cumpără titluri de stat în euro, cererea de valută crește. În mod normal, acest comportament are un efect asupra cursului.
Totuși, economisirea populației în euro nu este principalul factor care determină deprecierea leului, spune Anamaria Greu. Sumele puse deoparte de români sunt mai mici decât volumele care se mișcă prin importuri, exporturi, împrumuturi ale statului sau investiții mari.
„Efectul există, dar nu este suficient, de unul singur, ca să schimbe direcția cursului”, spune Anamaria Greu.
Cu alte cuvinte, românii care cumpără euro pot contribui la cererea de valută, dar direcția cursului este influențată mai ales de marile fluxuri economice și financiare.
Ce se întâmplă dacă investitorii străini vând masiv active în lei
Unul dintre scenariile care pot duce la o depreciere rapidă a leului este retragerea investitorilor străini. Dacă aceștia vând active în lei, schimbă banii în euro și îi mută în afara țării, cererea de valută crește brusc.
În astfel de momente, presiunea nu vine de la populație, ci de la volume mari de bani care se pot mișca în câteva zile. Fără intervenția BNR, pe piață ar putea să nu existe suficienți euro pentru a acoperi cererea, iar cursul ar putea urca rapid.
„Investitorii mari pot scoate sume importante în câteva zile: vând ce au în lei, schimbă banii în euro și îi mută în afara țării. Fără ajutorul BNR, pe piață nu se găsesc destui euro pentru a acoperi cererea, iar cursul urcă brusc”, explică Anamaria Greu.
Astfel de episoade sunt, de obicei, scurte, dar pot avea impact mare și pot fi imediat vizibile în cursul valutar. Șocurile politice pot influența decizia investitorilor de a scoate banii dintr-o țară.
Un leu mai slab se vede imediat în prețuri?
Deprecierea leului nu duce automat la scumpiri peste tot, peste noapte. Totuși, efectele se pot vedea destul de repede în anumite zone ale economiei.
Produsele importate sunt primele afectate. Energia, combustibilii, electronicele, echipamentele, materiile prime și alte bunuri aduse din afara țării pot deveni mai scumpe atunci când euro crește.
În restul economiei, scumpirile apar treptat. Firmele își ajustează costurile în funcție de contracte, stocuri și marjele pe care le pot susține. Dacă deprecierea este doar temporară, efectul asupra prețurilor poate fi limitat. Dacă euro rămâne mai scump o perioadă mai lungă, costurile se transmit mai larg către consumatori.
„O creștere de moment a euro nu duce automat la scumpiri peste tot, dar dacă tendința se păstrează, prețurile încep să crească în mai multe locuri”, spune Anamaria Greu.
Cine pierde cel mai mult când leul se depreciază
Cei mai afectați de deprecierea leului sunt consumatorii. Atunci când euro crește, produsele importate devin mai scumpe, iar puterea de cumpărare scade.
Firmele care aduc marfă din afara țării sunt, la rândul lor, afectate. Acestea plătesc mai mult în lei pentru aceleași produse cumpărate în euro. În multe cazuri, costurile suplimentare ajung, mai devreme sau mai târziu, în prețul final plătit de consumator.
Există însă și companii care pot beneficia de un curs mai mare. Exportatorii care încasează în euro și au costuri în lei pot avea un avantaj temporar.
Pentru stat, efectele sunt mixte. Pe de o parte, împrumuturile în valută devin mai scumpe, inclusiv datoria țării. Pe de altă parte, veniturile din taxe pot crește atunci când prețurile urcă.
Ce ar trebui să facă românii cu economiile în lei când euro crește
Atunci când euro crește, mulți români se întreabă dacă ar trebui să își transforme economiile în valută. Decizia nu ar trebui luată însă sub presiunea momentului.
O variantă echilibrată este împărțirea banilor. O parte poate rămâne în lei, mai ales dacă dobânzile sunt suficient de bune pentru a compensa o parte din depreciere. O altă parte poate fi păstrată în euro, ca protecție în cazul în care valuta continuă să se scumpească.
„Deciziile despre economii nu ar trebui luate sub impulsul momentului. O variantă echilibrată este împărțirea banilor: o parte rămâne în lei, mai ales atunci când dobânzile sunt suficient de bune încât să acopere deprecierea, iar o altă parte se păstrează în euro, ca protecție”, recomandă Anamaria Greu.
Contează foarte mult și perioada pentru care sunt puși banii deoparte. Pe termen scurt, stabilitatea este mai importantă. Pentru cheltuieli curente, rate, taxe sau urgențe, lei pot fi mai practici. Pe termen lung, protecția împotriva inflației și a creșterii cursului devine mai importantă.
