Toate societatile de asigurare autorizate sa subscrie riscuri de catastrofa naturala vor putea incheia, incepand cu data de 1 septembrie anul curent, asigurari facultative doar pentru sume care exced celor acoperite prin polita obligatorie pentru locuinte, respectiv 10.000 euro sau 20.000 euro.

Pentru riscurile de inundatii, alunecari de teren si cutremur, asigurate obligatoriu potrivit Legii nr. 260/2008, se vor achizitiona politele PAD (cu prime de 10 si 20 euro pentru o suma asigurata de 10.000 si, respectiv, 20.000 euro), vandute doar de catre cei 12 asiguratori membri ai PAID - Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.

Initial Legea 260/2008 prevedea ca si cei care se asigura facultativ sa fie obligati la incheierea unei asigurari PAD. Ulterior, s-a revenit si s-a modificat legea in sensul ca cei care se asigura facultativ nu mai sunt obligati sa incheie si o asigurare PAD.

Acum, in sfarsit s-a adoptat o masura logica si normala care trebuia sa existe de la inceput si anume ca, toate societatile de asigurare autorizate sa subscrie riscuri de catastrofa naturala vor putea incheia asigurari facultative doar pentru sume care exced celor acoperite prin polita obligatorie pentru locuinte, respectiv 10.000 euro sau 20.000 euro. Pentru riscurile de inundatii, alunecari de teren si cutremur, asigurate obligatoriu potrivit Legii nr. 260/2008, se vor achizitiona politele PAD (cu prime de 10 si 20 euro pentru o suma asigurata de 10.000 si, respectiv, 20.000 euro), vandute doar de catre cei 12 asiguratori membri ai PAID - Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.

Simplu si eficient. Adica, daca vreau sa inchei o asigurare facultativa pentru o valoare de 100.000 euro asiguratorul imi va face o asigurare facultativa pentru o suma asigurata de 80.000 de euro sau 90.000 de euro, dupa caz, si voi plati o prima de asigurare conforma cu acea suma asigurata pentru diferenta fiind obligat a ma asigura la PAID prin incheierea unei asigurari PAD de 10 euro pentru o suma asigurata de 10.000 euro sau 20 euro pentru o suma asigurata de 20.000 euro.

Toate bune si frumoase dar, oare este atins scopul pentru care s-a dorit a se infiinta acest PAID? NU, deloc. Sau o alta intrebare care nu mai este retorica: oare de ce s-a infiintat acest PAID?

Introducerea acestei masuri fara eliminarea prevederii legale prin care cei ce poseda o asigurare facultativa nu mai sunt obligati a incheia o asigurare PAD va duce la o scadere si mai mare a numarului de asigurari PAD, care se vrea a fi o asigurare obligatorie. Sigur, se va spune ca exista acea amenda pentru cei ce nu incheie o asigurare PAD.

Chiar in comunicatul CSA si in expunerea de motive care au dus la modificarea legii se arata ca „aceste modificari ale legislatiei secundare se impuneau in contextul in care portofoliul PAID se afla intr-o scadere drastica incepand cu luna septembrie a anului precedent. Printre cauze se numara: modificarea Legii nr. 260/2008 prin care cei care au o asigurare facultativa nu mai erau nevoti sa-si faca si polita obligatorie, neaplicarea amenzilor, dar si concentrarea companiilor pe asigurarile facultative. Astfel, introducerea asigurarilor obligatorii de locuinta a fost folosita pana acum, in mare, ca un instrument eficient de vanzare a politelor facultative.

Aici mare adevar s-a grait si astfel s-a raspuns la cea de-a doua intrebare: oare de ce s-a infiintat acest PAID? Da, aceste asigurari PAD nu au avut decat rolul de a creste numarul de asigurari facultative in beneficiul asiguratorilor si nicidecum in beneficiul PAID-ului.

Aceasta societate de asigurare constituita prin lege – PAID-ul - nu va functiona niciodata si nu-si va indeplini scopul pentru care a fost infiintat deoarece faptului ca acest asigurator nu a fost constituit in parteneriat PUBLIC-PRIVAT sau statul nu se implica in colectarea primelor de asigurare PAD.

La baza aparitiei acestei legi(L260/2008), pe langa asigurarea din partea statului a protectiei cetatenilor, a mai stat un criteriu si anume, exemplul dat de Guvernul comunist care dupa cutremurul din 4 martie 1977 a introdus obligativitatea asigurarii tuturor locuintelor, fara exceptie, de catre unicul asigurator la acea vreme A.D.A.S si care colecta primele de asigurare cu ajutorul organelor fiscale.

In actuala conjuctura politica, a liberei concurente si implicit a existentei mai multor asiguratori, statul a incercat sa introduca un sistem asemanator prin infiintarea PAID. Problema care s-a pus de la inceputul infiintarii acestui asigurator a fost cea a colectarii primelor de asigurare si, mai ales a impartirii profitului acestei noi societati intre actionari .

Astfel, a luat nastere aceasta struto-camila in asigurari. Pe de o parte, exista un singur asigurator - PAID-ul - care este format din asiguratori din piata si-n acelasi timp, in interiorul acestei societati de asigurare fiecare actionar trebuie sa-si castige un segment de piata acestia recurgand la cele mai diverse si plastice, as putea spune, metode de atragere a clientilor de partea lor prin incheierea de asigurari facultative si nicidecum de asigurari PAD. Astfel, fiecare asigurator, actionar in PAID, are propriul portofoliu, proprii asigurati. Ma intreb cum se imparte profitul PAID, care oricum nu exista?

Statul, facand legea, este obligat sa o respecte atata timp cat ea exista. El o poate modifica sau abroga; dar atata timp cat ea exista, el nu poate face un act contrar, un act administrativ sau jurisidictional decat in limitele fixate prin aceasta alegere. Asa ar fi normalul.

Citeste si:

Pana la aparitia acestei legi asiguratorii s-au opus cu vehementa la participarea statului in aceasta societate de asigurare insa, functionarea corespunzatoare a PAID, atingerea scopului infiintarii acestui asigurator si, mai ales, asigurarea colectarii centralizate a primelor de asigurare se poate face, numai si numai, prin implicarea statului, in parteneriat PUBLIC-PRIVAT, ca un simplu actionar, sau facand legea pe care o poate modifica, sa prevada obligarea colectarii primelor de asigurare prin intermediul administratiilor fiscale si al rolului fiscal pe fiecare imobil-locuinta.

In Romania sunt 8,6 milioane de locuinte care, daca ar fi asigurate obligatoriu anual, s-ar putea colecta 120 milioane euro la o valoare medie de 15 euro/locuinta conform clasificarii acestora in tipul A sau B. Daca, pe an avem 3.000 de locuinte distruse, ceea ce oricum inseamna enorm, vor trebui achitate sume de asigurare de 60 milioane euro si asta pentru locuinte de tip A.

Aceasta suma poate fi suportata usor daca s-ar colecta corezpunzator primele de asigurare prin intermediul administratiilor financiare, prime care sa fie “atasate” impozitului pe locuinta, pe imobil, eliminandu-se astfel amenzile care oricum nu sunt aplicate si sunt greu de aplicat si, mai ales, de colectat aceste amenzi. In acest fel, prima de asigurare este „atasata” impozitului si i se pot aplica aceleasi penalitati aferente impozitului pentru locuinta respectiva.

Tot prin lege, PAID poate fi obligat ca, anual, un anume procent sa fie directionat catre construirea de baraje, diguri, liziere, s.a.m.d., ceea ce ar conveni si actionarilor intrucat acestea vor feri imobilele de furia naturii ceea ce implicit duce la colectare de prime fara a despagubi.

Pentru asta, statul, prin lege, trebuia sa nu limiteze participararea la formarea capitalului acestui asigurator la maxim 15% din actiuni, ci actiunile sa fie impartite in mod egal intre asiguratorii care vor sa faca parte din aceasta societate in schimbul unui aport, eventual mai substantial si, bineinteles, profitul care urmeaza a se obtine, sa fie impartit in functie de aportul adus de fiecare asigurator.

Totodata, CSA a aprobat majorarea comisionului platit societatilor care intermediaza vanzarea politelor PAD pana la maximum 20% din valoarea primei de asigurare. Foarte bine, aceasta masura nu ne priveste pe noi ci pe brokerii de asigurare care-si maresc in acest fel comisioanele percepute de la asigurator – PAID-ul. Asa ar fi normalul dar, sa nu uitam ca brokerii intermediaza toate tipurile de asigurare si vor fi interesati in a incheia asigurari facultative care un comision mai mare si, nicidecum asigurari PAD care au un comison de 20% dar din 20 de euro maxim ceea ce nu va duce decat la cresterea asigurarilor facultative.

Nu este absolut nimic rau in acest aspect intrucat aceasta masura a CSA, prin deducerea din suma asigurata facultativ a sumei de 10.000, respectiv 20.000 de euro, nu va duce la descurajarea incheierii de asigurari facultative.

Daca PAID-ul ar functiona dupa cum am spus si am publicat inca pe data de 20 februarie 2012 Wall-Street.ro, si nu numai, atunci in incheierea asigurarilor PAD brokerul nu va mai avea nici un rol deoarece,colectarea primelor de asigurare ceea ce inseamna implicit ca se-ncheie o asigurare PAD se face prin intermediul administratiilor fiscale datorita faptului ca statul este actionar. Acest punct de vedere nu este pe placul brokerilor de asigurare dar, sa nu uitam pentru ce a fost constituit PAID-ul.

Vin inundatiile! Asigurarea obligatorie a locuintelor, o posibila scapare?

Vin inundatiile! Asigurarea obligatorie a locuintelor, o posibila...

De asemenea, statul poate sa nu fie actionar dar sa asigure, prin lege, colectarea primelor de asigurare pentru asigurarea PAD ceea ce va conduce la indeplinirea scopului pentru care a fost infiintat PAID-ul, protectia sociala si eliminarea presiunilor pe bugete in cazuri de calamitati naturale.

Sincer, ma astept ca statul sa nu doreasca sa faca parte din acest „asigurator” dar, ar fi pacat intrucat in sfarsit statul va fi actionar intr-o „societate” care va avea profit.

Masurile adoptate de catre CSA vor impulsiona, fara doar si poate, vanzarea politelor obligatorii de locuinta, mai ales ca PAID ajunga, potrivit specialistilor, la o limita minima de suportabilitate pentru continuarea activitatii, se arata in expunerea de motive a CSA. Aceasta masura fara adoptarea celorlalte masuri expuse nu va duce la o crestere a numarului de asigurati PAD.

Din pacate, si-n acest caz statul, prin CSA, s-a multumit la o simpla analiza a constatarilor de fapt ceea ce duce in mod gresit la consacrarea, inca o data, a arbitrariului etatic dand dovada de neimplicare in constituirea acestei societati de asigurare pentru realizarea unui interes general si anume, asigurarea locuintelor impotriva dezastrelor naturale si a eliminarii presiunii asupra bugetului public si a celor locale, pentru asemenea situatii.

Cine este Marius Silvian Diaconeasa?

Membru fondator si partener al societatii civile de avocati Tanasoiu, Diaconeasa si Asociatii, Marius Silvian Diaconeasa a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti in anul 1993 si a devenit membru al Baroului Bucuresti in acelasi an. Specializarea sa consta in dreptul asigurarilor, ca urmare a experientei dobandite in cei cinci ani ca Director al Directiei juridice din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si al Fondului de garantare din cadrul aceleiasi Comisii.