Acesta este si motivul pentru care pachetul scos la vanzare a fost coborat la 69,9%, din care statul va ramane cu pretul platit de cumparator in contul a 60% din actiuni, precum si cu un pachet semnificativ de 25,1% care, cel mai probabil, va fi listat la Bursa de Valori Bucuresti (desi nu este exclusa nici piata internationala), restul de 9,9% fiind „donat“ in numerar controversatului Fond „Proprietatea“, iar 5% - vandut la pret preferential angajatilor si pensionarilor CEC.

Inca nu exista termene fixate in privinta depunerii ofertelor angajante pentru CEC, insa cel mai probabil acestea vor fi depuse in perioada iunie-iulie. Nu exista necesitatea redepunerii ofertelor angajante ca urmare a schimbarii potului pus in joc. Desi initial a fost vorba de maximum 75% din actiuni, este de asteptat ca privatizarea sa se reia cu bancile deja inscrise in cursa. Guvernul va trebui sa se multumeasca doar cu ofertele initiale a sase banci - Dexia, EFG Eurobank Ergasias, OTP Bank, National Bank of Greece, Raiffeisen si Monte dei Paschi di Siena (ultima banca de pe lista nu a confirmat zvonul privind o posibila retragere).

In urmatoarele saptamani vor avea loc intalniri intre comisia de privatizare si bancile implicate pentru clarificarea situatiei ofertelor preliminare (neangajante). „Urmeaza sa fie aplicata procedura de la privatizarea BCR, în sensul ca se introduc acele trei etape: prima etapa, în care a fost depusa deja oferta preliminara neangajanta, etapa a doua - oferta finala angajanta si etapa a treia - oferta finala angajanta îmbunatatita. Prin aceasta ultima oferta, investitorii au posibi-litatea sa depuna oferte prin care sa fie maximizat pretul de vânzare al CEC, iar pretul oferit va fi o conditie foarte importanta în decizia care va fi luata“, a declarat saptamana trecuta purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu.

Actiuni doar pentru angajati

Elementul de noutate fata de privatizarea BCR consta in interdictia ridicata membrilor din CA al CEC de a cumpara actiuni ale bancii, cu exceptia angajatilor bancii, fapt ce elimina suspiciunea existentei unor grupuri de interese la nivelul Executivului.

Astfel, nu vor avea dreptul de a achizitio-na actiuni la pret preferential secretarii de stat din Ministerul Finantelor Claudiu Doltu, Istvan Jakab, Batu Alice Cezarina si Catalin Doica, precum si vicepresedintii ANAF Daniel Chitoiu si Bogdan Hutuca, prezenti in CA al CEC conform organigramei existente pe site-ul institutiei. In schimb, angajatii CEC din CA, adica presedintele CEC, Eugen Radulescu, si vicepresedintii Vasile Ifrim, Gabriela Tudor si Cristian Tudorancea vor avea drept de achizitionare a actiunilor. Inca nu a fost stabilita modalitatea de vanzare a celor 5% catre angajatii si pensionarii CEC. Daca se va urma o procedura similara vanzarii actiunilor BCR, angajatii si pensionarii vor avea dreptul sa anunte cate actiuni vor sa primeasca, acestea fiindu-le atribuite, in concordanta cu functia si vechimea in munca, la un pret foarte mic, spun surse din piata. La BCR, pretul platit de un angajat a fost de circa 10.350 de lei pe actiune, Erste Bank, care a castigat contractul de privatizare, oferind statului 7,65 euro pe o actiune (circa 275.000 de lei). Daca unii angajati BCR nu au dorit actiuni, acestea s-au reportat catre cei care le-au solicitat si care au avut posibilitatea sa le vanda altor angajati ai BCR sau din CA al bancii. Cum Erste Bank a anuntat ca doreste sa achizitioneze si pachetele minoritare, este de asteptat ca angajatii BCR sa obtina aproximativ 7 euro pe actiune, insa modalitatea prin care Erste va face achizitiile nu este inca foarte clara, intrucat angajatii nu au dreptul sa instraineze titlurile BCR pe o perioada de trei ani de la privatizare, spun analistii.

Citeste si:

Cine ofera mai mult

Totodata, pretul platit pentru CEC va inclina mai mult in balanta decat se preconizase anterior. Institutia financiara care va castiga privatizarea va trebui sa respecte statutul de banca rurala al CEC, insa la depunerea finala a ofertelor imbunatatite se va tine cont numai de pret.

Privatizarea trebuie sa aiba insa loc anul acesta, daca Guvernul doreste sa o treaca la capitolul „succese“. „Procesul de privatizare este foarte lent, ezitant, si toate aceste schimbari si incoerente in schema de privatizare nu sunt deloc bune. Nu aceasta este cea mai buna modalitate de a obtine o privatizare de succes“, sustine consultantul financiar Bogdan Baltazar.

„Ma ingrijoreaza perspectiva prelungirii termenului de privatizare, insa cred ca este un obiectiv de performanta a guvernarii ca aceasta sa aiba loc in acest an, in vederea valorificarii potentialului CEC de a distribui fondurile europene ce sunt asteptate in anul integrarii, in mediul rural“, afirma Dragos Neacsu, actual director al Dragon Finance, fost membru in comisia de privatizare a CEC.
Principalul activ al CEC este reteaua sa de sucursale, insa doar din perspectiva posibilitatii viitoare de distributie in zona rurala a fondurilor europene si a produselor de finantare municipala.

Dexia si Raiffeisen Bank raman principalii favoriti, spun analistii. Acestia estimau anterior ca ofertele pentru 75% din CEC ar fi mers pana la 600 de milioane de euro, suma pe care Guvernul doreste sa o depaseasca prin introducerea noilor pasi in ofertare. CEC avea, la sfarsitul lui 2005, la o cota de piata de 4,3-4,4%, un profit net de numai 1-2 milioane euro, 1.402 sucursale, din care 900 situate in mediul rural si micile orase, si 7.500 de angajati.