Criteriile de la Maastricht, suficiente pana la izbucnirea crizei pentru adoptarea monedei unice, nu mai reprezinta o garantie de sustenabilitate a zonei euro, iar Europa are nevoie in viitor de competitivitate si de o supraveghere eficienta.
De altfel, unii dintre expertii prezenti in cadrul conferintei au mentionat ca in prezent este mai bine pentru o tara sa aiba moneda proprie decat sa fie in zona euro, pentru ca astfel efectele crizei se resimt mai putin.
“Nu trebuie sa cerem perfectiunea absoluta (in respectarea criteriilor de la Maastricht – n.r.). Regula de 3% a deficitului este o masura idioata. SUA are dreptate atunci cand sustine cererea cu un deficit bugetar de 10%. Este normal ca in criza, cand te loveste un soc, sa poti o perioada sa ai un deficit mai mare”, a explicat Alfred Steinherr, profesor la Universitatea din Bolzano.
In schimb, Paul Kutos, seful departamentului de adoptare a monedei unice din cadrul Comisiei Europene, spune ca aderarea la zona euro este mai mult “o intrebare de cand, decat de daca”, si ca tarile trebuie sa indeplineasca doua conditii – sa respecte criteriile de la Maastricht si sa aiba o poveste de succes. El a aratat ca o serie de tari est-europene au pus problema adoptarii euro “undeva in viitor”, pe fondul volatilitatii pietelor financiare.
“Nu conteaza daca o tara intra acum sau peste cativa ani in zona euro. Noi nu suntem impotriva statelor care au date specifice de adoptare a euro, pentru ca ele reusesc sa mobilizeze politici de convergenta. Tarile care au aderat la euro au avut o data tinta, iar unele au reusit sa se tina de cuvant, iar alte nu. Este o lume plina de incertitudini”, a precizat Paul Kutos.
El da exemplul Letoniei, care si-a propus sa intre in zona euro in 2014, dar a mai cerut o evaluare anul viitor. “Tarile isi acorda mai mult timp acestui obiectiv. Important este sa ai politici de adoptare a euro si sa progresezi pe acest drum”, a punctat oficialul din cadrul Comisiei Europene.
Criza din zona euro a determinat mai multe pretendente la moneda unica, cum ar fi Polonia, Cehia, Lituania sau Bulgaria, sa amane pe termen nelimitat adoptarea euro.
Pe de alta parte, Romania inca are planuri de adoptare a euro pentru 2015, desi analistii vad o eventuala intrare in zona euro mai degraba in 2024, date fiind conditiile actuale de piata. Totodata, o strategie privind aderarea tarii la zona euro peste doi ani si jumatate se va face dupa alegerile parlamentare, declara in luna septembrie ministrul de Finante, Florin Georgescu.
In prezent, Romania indeplineste doua dintre cele cinci criterii nominale de la Maastricht – datoria publica si cursul de schimb, mai exact ca leul sa stea pentru doi ani intr-un interval de variatie de +/- 15%.
Economistul-sef de la ABN Amro, Han de Jong, a precizat ca masurile de la Maastricht nu sunt suficiente pentru bunul mers al uniunii monetare.
„Criteriile au fost adoptate in 1992, dupa unificarea Germaniei. Era multa euforie pe atunci”, a afirmat Han de Jong.
El spune ca masurile au fost limitate si nu au fost atent supravegheate. „Tarile si-au dublat datoriile si pe urma nu au respectat sanctiuniile ce se impuneau in aceste cazuri. Regulile de la Maastricht nu au fost suficiente si nu este de mirare ca suntem in criza”, a adaugat economistul-sef de la ABN Amro.
Pe langa adoptarea monedei unice, economistii prezenti la BNR au discutat si despre costurile iesirii din zona euro, concluzia finala apartinand profesorului Steinherr: “costurile sunt uriase, ca intr-un divort”.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
