La nivelul anului 2000, in caz de vatamari corporale si deces, normele CSA impuneau o limita maxima a despagubirilor acordate unei victime de 80 milioane de lei, limita maxima a despagubirilor independent de numarul persoanelor implicate situandu-se la valoarea de 400 de milioane de lei. In prezent, normele stabilesc doar limitele maxime generale, iar nu raportat la fiecare victima, in cazul despagubirilor acordate pentru vatamari si decese, aceasta valoare fiind de 5 milioane de euro.

Dar, daca exista totusi o limita maxima, nu exista in schimb o modalitate de calcul pe fiecare caz in parte. Singura precizare cu privire la modalitatea de calcul a prejudiciilor morale este inclusa in reglementarea privind asigurarea de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule - Ordinul CSA nr. 14/2011 - unde scrie ca acestea se determina cu luarea in considerare a jurisprudentei si legislatiei din Romania. Acest lax legislativ a favorizat si aparitia unui tipar de avocati oportunisti, specializati, care amagesc victimele accidentelor cu promisiunea obtinerii unor despagubiri fabuloase in urma proceselor cu asiguratorii.

Sub aspectul cuantumului daunelor morale, acordate victimelor in cazul vatamarilor corporale sau mostenitorilor acestora, in caz de deces, practica arata ca variatiile sunt extrem de mari. Intr-un "Ghid pentru solutionarea daunelor morale", realizat in colaborare de catre CSA, UNSAR si FPVS, reiese ca despagubirile acordate prin unele decizii ale instantelor prezinta diferente chiar si de peste 330 de ori fata de valoarea minima acordata prin alte decizii, in cazuri relativ similare.

O valoare ridicata a acestui tip de cheltuieli influenteaza in mod direct cresterea tarifelor de prima la RCA ce se stabilesc de catre societatile de asigurare, pentru acoperirea corespunzatoare a acestora. Fuga unor asiguratori dupa cota de piata, a mentinut pretul acestor polite chiar sub minimul de profitabilitate, ceea ce a fortat CSA sa impuna obligatia, prin Ordinul 13/2012, ca, "in stabilirea tarifelor de prima pe care le practica, sa estimeze cu o probabilitate de 99,5% ca acestea sunt apte sa asigurare acoperirea tuturor cheltuielilor aferente pe urmatoarele 12 luni", in contextul in care "piata asigurarilor auto a inregistrat pierderi pentru al saptelea an consecutiv, in special pe segmentul RCA", asa cum a declarat pentru wall-street.ro, seful UNSAR.

Cat "costa", de fapt, viata unei persoane?

In principiu, asiguratorii vor legiferarea unor criterii cat de cat obiective si care sa fie prevazute in legislatia nationala prin care sa se contureze un sistem de referinta la care sa se raporteze atat asiguratii cat si asiguratorii, in directia asezarii pe baze obiective a dimensionarii despagubirilor pentru daune morale, tinandu-se cont de suferintele victimelor dar si de pericolul blocarii sistemului RCA in cazul in care acestea nu vor fi corelate cu nivelul suportabil al primelor de asigurare.

INTERVIU: problemele pietei de asigurari prin ochii sefului UNSAR

INTERVIU: problemele pietei de asigurari prin ochii sefului UNSAR

"O baza de plecare in acordarea de daune-morale ar putea fi legislatia in acest domeniu, de exemplu, intrucat si in cazul unui accident rutier vorbim tot de invaliditate, deces, infirmitate, etc. Asta neinsemnand ca trebuie sa fie o similitudine intre aceste domenii. Inexistenta unei asemenea reglementari nu duce decat la o crestere nesustenabila a tarifelor pentru polita RCA in cele din urma fiind afectati beneficiarii asigurarilor RCA si aceasta crestere de tarife nu va duce implicit si la o mai buna solutionare a dosarelor de dauna de catre asiguratori. Dimpotriva", spune Marius Diaconeasa (foto stanga), partener al societatii civile de avocati Diaconeasa, Marica si Asociatii.

Astfel, "elaborarea ghidului publicat de FVPS reprezinta o initiativa exceptionala si totodata rezultatul unei minutioase activitati de cercetare. El este insa perfectibil!", apreciaza Mihaela Badescu (foto dreapta), partener fondator SCA Cladoveanu, Badescu & Asociatii. Autorii ghidului sustin ca prin intermediul acestuia "s-a incercat identificarea unor compensatii banesti ancorate in jurisprudenta si realitatea economica generala din Romania, care ar fi in masura sa ofere suficienta satisfactie pentru a crea o alinare a suferintelor de natura morala in caz de vatamari corporale ori deces".

Conform CSA, in primele 9 luni ale anului 2012 au fost avizate 3.100 dosare de dauna pentru vatamari corporale si deces, in scadere cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, insa valoarea despagubirilor platite, in suma de 247 milioane de lei a inregistrat o crestere cu 46% fata de primele 9 luni 2011. Rezerva de dauna avizata pentru vatamari corporale si deces era la 30 septembrie in suma de 970 milioane de lei, in crestere cu 50% fata de sfarsitul trimestrului trei din 2011, in timp ce valoarea daunei medii platite pentru vatamari corporale este de 53.448 lei.

In opinia avocatului Marius Diaconeasa, "reglementarea prin lege a unor criterii de stabilire a daunelor morale va fi benefica nu numai pentru cei vatamati din accidente rutiere ci si pentru stabilirea daunelor morale pentru orice fapta sau activitate cupabila. Lipsa unei reglementari, prin lege, a unui sistem juridic pentru solutionarea daunelor morale suferite ca urmare a vatamarii sanatatii si a integritatii corporale ori a decesului persoanelor produse din acidente de vehicule nu a facut decat sa duca la lipsa de practici unitare. Insa, aceasta practica neunitara nu este imputabila judecatorilor, intrucat judecatorii sunt la randul lor oameni si apreciaza, inevitabil, in mod subiectiv consecintele negative ale prejudiciului in acordarea de daune-morale".

Aceeasi suma de peste 53.000 de lei este indicata si de Ghidul FPVS (pag. 73), care evidentiaza in acelasi timp o comparatie valorica a practicii la nivel european. In acest sens au fost identificate date statistice pentru 21 din cele 30 de state membre ale Spatiului Economic European, unde, in urma calculelor realizate, rezulta ca despagubirea medie in caz de deces este de 13.636 euro, iar venitul mediu net lunar rezultat este de 1.576 euro. Prin raportarea celor doua valori obtinute, autorii ghidului au tras concluzia ca despagubirea medie la nivel european in caz de deces, reprezinta echivalentul a mai putin de 9 salarii medii nete lunare.

In aceste conditii, prin raportare la nivelul castigului salarial mediu net lunar din Romania (1.407 lei/luna – medie aferenta anului 2010), se poate deduce ca despagubirea medie in caz de deces, raportata la practica europeana ar fi normal sa se situeze la nivelul sumei de 13.000 de lei. [...] se poate observa ca practica nationala este disproportionata in comparatie cu cea europeana, raportat la starea materiala generala a populatiei, nivelul sumelor acordate in Romania cu titlu de despagubiri pentru daune morale in caz de deces fiind de circa 4 ori mai mare decat media europeana, arata, de asemenea, ghidul citat.

Raportarea la castigul mediu net lunar pe economie nu este viabila

Pentru o persoana al carei venit net lunar a fost in ultimii ani de cateva mii de euro, o dauna morala egala cu salariul pe o luna sau doua luni nu reprezinta o compensare a intregului complex de efecte, inclusiv de ordin psihologic, or stabilirea acestora la un nivel mai mult decat derizoriu goleste de continut notiunea de dauna morala! O solutie optima, care ar ajuta la gasirea unui punct de echilibru, ar putea fi aceea de raportare la venitul mediu net lunar al victimei. Doar in cazul victimelor fara venituri, putem vorbi de o raportare la un element de genul celui propus de ghid.

In ce priveste modul concret in care ghidul propune stabilirea cuantumului daunelor morale, in cazurile de deces, acesta propune calcularea acestora prin acordarea unui anumit numar de puncte pentru fiecare persoana prejudiciata in functie de gradul de rudenie cu victima. Insa ca limitarea la acest unic criteriu nu e de natura a-si realiza scopul, considera Mihaela Badescu (foto).

"Diferentele enorme din jurisprudenta au venit si datorita particularitatilor fiecarei spete, prin urmare nu pot acorda oricarui parinte care-si pierde copilul 15.000 euro. De exemplu: nu pot prezuma ca pierderea de catre o mama de 30 de ani a unui copil de 5 ani, va avea ca efect aceeasi suferinta si aceleasi efecte nepatrimoniale ca in cazul in care un parinte in varsta de 70 de ani isi va pierde fiul in varsta de 50 de ani! Mamei de 30 de ani i s-a luat, printre altele, si un drept prezumat de a-si petrece inca 40-50 de ani cu copilul sau, mamei de 70 de ani poate i s-au luat 5, sau 10 ani. Mama de 30 de ani va resimti in mod obiectiv o suferinta mult mai mare decat cea de 70 de ani, astfel ca o compensare identica in situatii atat de diferite apare ca imorala si nelegala!", argumenteaza ea.

Mihaela Badescu adauga faptul ca astfel de situatii nu trebuie incadrate la standardul de "suferinta medie", ci incadrate direct in categorii diferite. "Nu pot prezuma ca durerea resimtita de o sotie de 25 de ani, casatorita cu sotul sau de 3 ani, va fi aceeasi cu cea resimtita de o sotie in varsta de 60 de ani, careia victima i-a fost al 4 lea sot, si care i-a devenit partener de viata in urma cu 1 an! Propunerea ghidului de introducere a unei dispozitii conform careia dovedirea unei relatii mai mult sau mai putin afective cu victima revine partii care solicita ajustarea daunelor, vine sa completeze propunerea, cred insa ca in practica va fi de natura a creea alte problematici, previzibile de altfel".

In opinia sa, o solutie de luat in seama ar fi aceea de a se stabili daunele morale intr-o suma fixa, de baza, neraportate la veniturile fiecarei victime, dar dublata de o serie de criterii, pornind de la gradul de rudenie, varsta victimei, varsta persoanei prejudiciate, speranta de viata a victimei, daca locuiesc sau nu impreuna, de cat timp locuiesc impreuna, daca aveau relatii personale si care erau acelea, daca erau in ingrijire una alteia, etc., care sa majoreze in procente diferite suma de baza.

"Si in ceea ce priveste daunele morale ce se pot acorda in caz de vatamari corporale, ar trebui ca raportarea sa se faca la veniturile victimei, fiind o modalitate judicioasa de a stabili o compensare reala! Apoi, la fel ca si in cazul decesului victimei, ar trebui sa se realizeze un set complex de criterii, care sa duca la o acumulare de punctaj, prin identificarea cat mai exact posibil a situatiilor faptice: numar de ingrijiri medicale; tratamentele suportate; gradul de durere suportat; gradul de insanatosire care poate fi complet, cu infirmitate sau efecte in plan psiho-emotional s.a.m.d.", spune Badescu.

Predictibilitatea cheltuielilor cu despagubirile - o necesitate

In ce priveste limitele daunelor morale, este evident cred ca o dauna de 6500 euro acordat fratelui/surorii in caz de deces al victimei este derizorie in orice situatie! Iar o despagubire de aproximativ 16.000 euro pentru un parinte care isi pierde copilul, este departe de a realiza scopul in care este acordata. Este adevarat, nu trebuie exagerat nici in cealalta directie, datorita faptului ca astfel de evenimente nu trebuie sa devina situatii speculative!

Citeste si:

"Existenta ghidului si al studiului dovedeste necesitatea si interesul societatii fata de fenomenul in discutie si, prin urmare, necesitatea interventiei legislativului in reglementarea daunelor-morale. De asemenea, existenta ghidului si a studiilor facute sunt dovezi concrete ale impactului mare al acestei chestiuni la nivelul tarii - cunoscuta ca avand o mare rata a accidentelor rutiere si, indeosebi, a faptului ca se poate ca nivelul daunelor - morale sa fie gandit a fi reglementat prin norme de drept, folosind criterii general acceptate si pertinente domeniului, conducand astfel la un sistem previzibil, echitabil si just de despagubire", spune Diaconeasa (foto).

Intrucat drepturile nepatrimoniale cum sunt dreptul la viata, dreptul la sanatate sunt inestimabile si incontestabile, aprecierea asupra unei valori care sa asigure o compensare echitabila presupune un puternic caracter subiectiv. Din analiza practicii judecatoresti se observa ca trimiterea la jurisprudenta si legislatia din Romania nu a conferit o solutie. Cu toate acestea, daunele morale acordate parintilor pentru pierderea copiilor nu trebuie sa se situeze in nicio situatie sub 50.000 euro, iar cea mai mica despagubire, cea acordata fratilor, nu poate sa se situeze sub 10.000 euro, ca cifre de baza, la care sa se poata adauga coeficientii stabiliti pentru fiecare criteriu in parte.

De asemenea, daunele morale nu trebuie stabilite in functie de posibilitatile financiare nici ale asiguratorului, nici ale persoanei vinovate de producerea accidentului! Ele trebuie sa reprezinta o compensare morala efectiva, care sa dea substanta si sa valideze dreptul constitutional la viata! Nu trebuie mers nici pe principiul devalizarii societatilor de asigurare, dar nici pe ideea ocrotirii acestora, caci am deturna daunele morale de la finalitatea lor etica si legala.

Nu poti obliga pe toata lumea sa plateasca prime de asigurare care sa asigure plata de despagubiri de pana la 5 milioane euro per eveniment, presupunand ca toata lumea va fi implicata cu masina in accidente aviatice! Chiar si in cazul in care se produc accidente in care exista implicate mai multe persoane, si vor rezulta mai multe victime, totalul despagubirilor nu vor ajunge la aceasta suma, in conditiile in care media actuala este de 50.000 lei. Poate ca ar fi o solutie ca polita RCA sa aiba o limita minima obligatorie, o suma mai mare fiind optiunea fiecaruia. In acest fel s-a putea stabili prime de asigurare in valoare mai mare raportat la riscul asigurat, dar care sa fie in cuantum valoric mai mic decat in prezent, cu efectul limitarii sumelor asigurate.

Poate ca sumele mentionate in ghid sunt mult prea mici, insa sa avem in vedere si tarifele aferente acestor polite RCA si atunci sa facem o comparatie si intre tarifele practicate in alte state si cele din Romania. Astfel, cea mai ieftina polita RCA pentru un automobil cu capacitate cilindrica de 1.400 cmc detinut de o persoana fizica cu varsta de pana la 65 de ani costa circa 68 de euro pe piata autohtona, iar cea mai scumpa – 377 de euro, fara a tine cont de tarifele speciale pentru pensionari. Cel mai mic tarif apare in oferta pentru clientii din categoria cu cel mai redus grad de risc, iar cel mai ridicat pentru clientii care se incadreaza in grupa cu cel mai mare grad de risc. In Cehia, polita de raspundere civila auto costa cel putin 120 de euro, in Polonia minimum 125 de euro, iar in Bulgaria pretul este de circa 170 de euro, potrivit unei publicatii a CSA.

"Lipsa unui sistem juridic pentru solutionarea daunelor morale produse prin accidente de vehicule, duce si la o atitudine gresita din partea opiniei publice care, sustinuta si de aceste hotarari judecatoresti, nu este decat urmatoarea: «asiguratorii au bani, sa plateasca», argumenteaza Marius Diaconeasa. El a adaugat ca aceasta perceptie nu numai ca este gresita, dar nu tine cont de faptul ca un asigurator nu este decat un administrator al unui fond de asigurare si acesta se constituie din primele platite de noi, asiguratii, pentru ca la nevoie sa se acorde despagubiri beneficiarilor asigurarii.

"Nu dorim si nu putem cere victimelor sa-si limiteze voluntar pretentiile dar, perpetuarea unei asemenea stari, a inexistentei unei reglementari prin lege a modalitatilor de acordare de daune-morale, va genera automat reactia previzibila: cu cat despagubirile sunt mai mari, cu atat primele ce vor trebui platite vor fi mai mari, fapt care ne va afecta pe noi, asiguratii, in cele din urma, intrucat asiguratorii vor mari in mod constant tarifele politei de asigurare RCA", a daugat avocatul.

Un prim pas spre o practica unitara in domeniu

In Romania, la acest moment, singura precizare cu privire la modalitatea de calcul a prejudiciilor morale este inclusa in reglementarea privind asigurarea de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, Ordinul CSA nr. 14/2011. Se arata ca daunele morale se determina cu luarea in considerare a jurisprudentei si legislatiei din Romania.

Din analiza practicii judecatoresti se observa ca trimiterea la jurisprudenta si legislatia din Romania nu a conferit o solutie. Atat timp cat, in sistemul de drept romanesc, jurisprudenta nu este creatoare de drept, chiar si in acest caz concret in care se indica in mod expres acest indicator, deciziile pronuntate de alte instante vor avea doar un caracter orientativ, iar nu obligatoriu.

La finalul anului 2012, s-a realizat un pas in incercarea de a permite o practica unitara, prin incheierea Protocolului de colaborare intre Consiliul Superior al Magistraturii si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Scopul declarat al acestuia este de a creste increderea in sistemul judiciar si in serviciile de asigurare oferite de societatile de asigurare. Consiliul Superior al Magistraturii si-a asumat sa promoveze ghidurile/studiile elaborate de catre asociatiile profesionale in domeniul asigurarilor privind regularizarea pe cale amiabila a pretentiilor de despagubire.

De asemenea, CSA-ul, prin vocea Vicepresedintelui Cornel Coca-Constantinescu, a anuntat ca doreste implementarea unui sistem de despagubire directa prin care pagubitii pot solicita plata daunelor propriului asigurator RCA.

"Ca o completare la aceasta masura, apreciez ca, trebuie introdusa obligativitatea si nu a optiunii ca nevinovatul de producere a accidentului sa fie despagubit de propriul asigurator RCA. In acest fel vom deveni mult mai atenti la ce asigurator ne vom incheia polita de asigurare RCA intrucat plecam de la ideea ca atunci cand ne urcam la volan nu vom fi noi cel ce va produce evenimentul si nu voi fi la «mana» asiguratorului vinovat de producerea accidentului care poate fi un asigurator cu un «renume» de prost-platitor", apreciaza Marius Diaconeasa.

El adauga ca "prin aceasta masura se va incepe, in sfarsit, sa se faca o «curatenie» in randul asiguratorilor si numai acei asiguratori ce vor demonstra seriozitate si rapiditate in achitarea daunelor vor «supravietui» pe piata asigurarilor auto din Romania. Se va spune ca: asiguratorii care vor fi mai seriosi vor mari tarifele pentru RCA. Intr-adevar asa este insa, reducerea tarifului pentru RCA trebuie sa provina din bonus-malus si nu din presiuni exercitate asupra asiguratorilor. Acest fapt va duce, in timp, si la intarirea disciplinei in circulatie. Bonus-malus poate fi gestionat mult mai bine ceea ce va duce si la o reducere a fraudelor in materie".

Nu in ultimul rand, "aceasta masura mentionata va duce, in timp, ca omul sa perceapa asigurarea RCA ca pe un «drept» al sau si nu ca pe o obligatie exact ca si-n cazul asigurarii CASCO si va face mult mai usor posibila unificarea politei de asigurare RCA cu cea CASCO. Concluzionand, implementarea prin lege a unor baze, criterii, sistem de evaluare sau cum se va vrea a fi numit, nu este suficienta decat prin corelarea cu alte masuri care in cele din urma sa duca la o solutionare justa, eficienta si-n timp real a dosarelor de dauna", conchide avocatul Marius Diaconeasa.

Nota: In realizarea acestui articol au fost utilizate si informatii dintr-un material de presa furnizat in prealabil de casa de avocatura Zamfirescu Racoti Predoiu in cadrul unei conferinte informale.