Creditul ipotecar/imobiliar are, in Romania, o pondere mult sub nivelul tarilor membre ale UE si chiar sub cel al Bulgariei. Pornind de la veniturile reduse si ajungand pana la conditiile restrictive impuse de banci, motivele enumerate de BNR sau de bancheri sunt multiple.
Trecand peste toate explicatiile de ordin tehnic, un sondaj realizat de portalul MyBank.ro poate conduce la unele concluzii interesante. Astfel, potrivit sursei citate, doar 22% dintre cei intervievati intentioneaza sa contracteze un credit pentru casa in timp ce 40% vor doar un credit de nevoi personale.

De mentionat este ca, in general, creditele pentru nevoi personale, care nu depasesc in medie 10.000 de euro, sunt directionate spre consum. Pana la ora la care scriu acest articol votasera aproximativ 2.100 de persoane. Procentul celor care vor sa contracteze un credit pentru casa (22%) este foarte apropiat de ponderea creditului ipotecar/ imobiliar in totalul creditarii (28%) ceea ce poate conduce la concluzia ca multi dintre romani nici macar nu se mai gandesc la un astfel de imprumut.

Creditele imobiliare/ipotecare au o pondere redusa...

In ciuda cresterii evidente, creditul ipotecar ramane la un nivel mult mai scazut decat in restul tarilor sud-est europene.
Studiile Bancii Nationale arata ca in Romania, din totalul creditelor acordate populatiei doar 28% reprezinta imprumuturile ipotecare.
In tarile UE ponderea este total inversata, creditele ipotecare ajungand pana la 68,9%. In Cehia raportul este net favorabil creditelor ipotecare care detin aproximativ 80%, in Ungaria 67%, in Polonia 30%.

...dar au perspectiva...

Raportul dintre creditele de consum si cele imobiliare/ipotecare se va schimba in viitorul apropiat, apreciaza Nicolae Danila, presedintele celui mai mare jucator din piata. Acesta anticipeaza ca o mare parte a finantarilor vor fi credite ipotecare si imobiliare.

... ajutate si de IFN

Aparitia acestor jucatori versati a produs mutatii importante, declara Radu Gratian Ghetea referindu-se la intrarea pe piata romaneasca a retailer-ilor nebancari precum Cetelem sau GE Money. In aceste conditii bancile vor fi nevoite sa se adapteze pentru a se mentine la un nivel ridicat. In multe dintre bancile romanesti creditul de consum si-a pierdut din valente, considera Ghetea. Alaturi de creditul de nevoi personale, creditul ipotecar si cel imobiliar ar putea deveni o arma importanta a bancilor in lupta pentru piata de retail.

Consumul, pe primul plan

Aproximativ 70 de procente din veniturile romanilor merg spre consum, potrivit Institutului National de Statistica. O gospodarie de romani aloca, in medie, lunar, 900 de lei pentru bunuri de larg consum dintre care 700 de lei pentru produse alimentare si servicii. Investitiile se situeaza pe ultimul loc in preferintele romanilor cu numai 1,1% din totalul cheltuielilor.

Taxele si impozitele reprezinta 3,5%. Cu alte cuvinte, marea majoritate a banilor merg spre consumul direct, in principal produse alimentare (40%). Analizate chiar si nominal, cifrele sunt foarte mari in conditiile in care salariul mediu nu depaseste 830 de lei.

Aceasta orientare a romanilor catre consum se simte si in atitudinea fata de produsele bancare. Datele Bancii Nationale arata ca mai mult de 70% din totalul creditelor acordate populatiei merg spre consum, in conditiile in care componenta in lei a avansat intr-un singur an (mai 2005-mai 2006) cu 110%, cifra ingrijoratoare pentru BNR. In sondajul MyBank, 40% dintre intervievati opteaza pentru un credit de nevoi personale.

Prea putine economii

Doar 4 procente din cei intervievati au optat pentru un alt produs bancar decat creditul. Pornind de la ipoteza ca toti se refereau la depozite si tot este putin.

Depozitele bancare nu mai sunt de ceva vreme o afacere. Mai mult, in 2005, daca depuneai bani intr-o banca riscai sa pierzi sume importante. Acest lucru se intampla datorita dobanzilor foarte mici, de cele mai multe ori sub nivelul inflatiei. Frica BNR de capitaluri speculative, strategia bancilor, cauzele sunt multiple. Majoritatea analistilor considera ca ne aflam intr-o perioada in care dobanzile nu vor creste, dar nici nu vor scadea. Orizontul de inflatie fluctuant, intre 6% si 8% pentru 2006, va determina aceasta constanta. Bineinteles dobanzile vor scadea in acelasi timp cu inflatia.

La ora actuala, dobanzile pasive pe un an sunt cuprinse intre 4% si 8% chiar 8,5%, in functie de banca. Cu o inflatie anualizata in jur de 7%, 2006 a fost si probabil va ramane un alt an cu pierderi la depozite.
O serie de bancheri au afirmat ca dobanzile ar putea reveni in acest an la niveluri mai mari decat rata inflatiei. Pe de alta parte, presedintele BRD, Patrick Gelin, considera ca dobanzile la depozite nu vor depasi nici anul acesta rata inflatiei. "Bancile nu pot sa reduca dobanda la credite si, pe de alta parte, sa creasca ratele la depozite pentru a trece de inflatie. La dobanzi de 8-9% la credite si inflatie de 7%, e dificil ca dobanda reala sa fie pozitiva", a explicat Gelin.