Guvernatorul a explicat ca fiecare procent din rezervele minime obligatorii in valuta reprezinta 200-250 de milioane de euro, dar bancile pot alege sa isi tina acesti bani la BNR si dupa 24 iulie, data de aplicare a deciziei din 1 iulie..

"Efectele imediate sunt mici, pentru ca aplicarea se face incepand cu 24 iulie. Dar pietele si publicul observa ca ne tinem de un program anuntat in urma cu cateva luni". Intrebat ce vor face bancile cu sumele eliberate din pasivele in valuta, Mugur Isarescu a raspuns zambind ca acest lucru va depinde de la banca la banca, dar "nu excludem ca o parte din acesti bani sa fie folositi pentru creditarea in valuta. Nu ne deranjeaza acest lucru (creditarea in valuta - n.r.), dar trebuie indreptata spre acele companii care nu sunt expuse riscului valutar, cum ar fi companiile exportatoare", a mentionat guvernatorul.

El a mai explicat ca la precedenta reducere a rezervelor minime obligatorii, "o buna parte din bani au fost repatriati, dar nu as dramatiza". In definitiv, bancile din Romania au un exces de lichiditate, atat in lei, cat si in valuta si nu lipsa lichiditatii este cauza contractiei creditului in valuta, conform guvernatorului.

"Cata vreme creditarea sectorului privat este in contractie, iar Ministerul de Finante nu mai pare la fel de dornic sa iasa cu emisiuni in valuta dupa succesul avut recent, probabil ca sumele dislocate din reducerea rezervelor minime la valuta se vor intoarce catre bancile mama", a declarat pentru wall-street.ro Vlad Muscalu, economistul sef al ING Bank.

Citeste si:

Pe de alta parte, economistul Florin Citu scrie intr-o postare pe Facebook ca decizia de reducere a rezervelor minime in valuta poate fi explicata fie prin incercarea BNR de a stimula creditarea in valuta, facilitarea repatrierii capitalului sau o iminenta emisiune de obligatiuni in euro. "Primul motiv ar fi ciudat avand in vedere discursul BNR de pana acum, dar este singurul care ar face sens in acest moment", concluzioneaza Citu.

Potrivit programului anuntat, BNR ar mai putea opera o reducere a rezervelor minime obligatorii in lei. In plus, Mugur Isarescu a subliniat ca banca centrala trebuie sa isi ajusteze treptat ratele de rezerve minime in vederea aderarii la zona euro, unde rezervele sunt in jurul nivelului de 2%.

Banca centrala a redus la inceputul lunii ianuarie ratele RMO la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%, eliberand astfel lichiditati in piata de 4 miliarde lei si 500 milioane euro pentru stimularea creditarii si sprijinirea bancilor de a-si reduce datoriile pe care le au la finantatorii externi.