Banca centrala a calculat aceste pierderi intr-un scenariu care a avut in vedere cursurile istorice de la momentul acordarii celor 75.000 de credite aflate inca in bilanturile bancilor si cursul la zi pentru resurselor atrase in vederea finantarii portofoliului. Potrivit simularii BNR, toate resursele din pasiv sunt practic la valoarea in lei la zi, fara sa se faca diferentieri privind costul real de finantare, fiind argumentat ca in contabilitatea romaneasca toate elementele de bilant denominate in valute straine sunt reflectate la cursul de la finalul fiecarei luni, scrie Mediafax.

Valoarea in lei a soldului creditelor in franci elvetieni evidentiate in prezent in bilanturi se ridica acum la 9,8 miliarde lei. Banca centrala nu a luat in calcul creditele externalizate de banci. Din totalul celor 75.000 de persoane care figureaza cu credite in franci elvetieni inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.

In cazul OTP datele nu sunt relevante, intrucat banca a externalizat aproape intreg portofoliul de credite in franci elvetieni catre un vehicul special, inregistrat in Olanda. Pentru creditele externalizate, banca realizeaza in prezent doar serviciul de colectare a creantelor. Chiar daca bancile ar fi putut avea castiguri din aprecierea francului, in conditiile in care dobanzile si comisioanele aduceau venituri mai mari prin transformare in lei, iar la creditele pe termene lungi (25-30 de ani) rambursarea principalului era mica in primii ani, conversia la cursul istoric ar insemna o depreciere imediata a valorii nominale a imprumutului.

Creditele in franci elevetieni au debutat pe piata locala in 2005, iar datele BNR indicau pentru finele anului 2008 un sold al acestor imprumuturi de aproximativ 12 miliarde de lei, echivalentul a 4,5 miliarde franci (la cursul de la sfarsitul anului, de 2,6717 lei/franc). In noiembrie 2014, soldul imprumu¬turilor in franci acordate populatiei era de circa 8 miliarde lei. Francul s-a apreciat puternic in utlimele zece zile, dupa ce banca centrala a Elvetiei a decis sa renunte la pragul minim stabilit pentru cursul de schimb, de 1,2 franci/euro.

In utlima sedinta a saptamanii trecute, moneda elvetiana a atins un nou maxim istoric, de 4,5817 lei/franc. Comparativ cu nivelul anuntat de BNR anterior deciziei Bancii Elvetiei, francul se afla in crestere cu 22,5% fata de leu. La scurt timp dupa aprecierea puternica a francului elvetian pe pietele internationale, Guvernul a initiat discutii, prin intermediului ministrului Finantelor, Darius Valcov, atat cu reprezentantii BNR, cat si cu partidele parlamentare, pentru a vedea ce solutii pot fi propuse pentru protectia debitorilor cu credite in franci elevetieni.

Mai multe voci din Parlament au vorbit de conversia creditelor in franci elvetieni la cursul istoric de la momentul acordarii creditelor.
Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a declarat miercuri, in Parlament, ca impunerea conversiei creditelor in franci elvetieni la alt curs de schimb decat cel din ziua tranzactiei ar produce pierderi pentru banci, in cazul unora existand riscul de faliment daca transforma imprumuturile la cursul istoric. El a precizat, ulterior, ca patru banci ar inregeistra pierderi care ar duce gradul de solvabilitate mult sub limita minima prevazuta de lege.

Citeste si:

In acelasi timp, oficialul BNR a aratat ca sistemul bancar va inchide anul 2014 cu pierderi masive generate de scoaterea creditelor neperformante in afara bilanturilor. De asemenea, Cinteza afirma ca legea insolventei nu rezolva problema debitorilor, iar propunerea de schema de restructurare a Finantelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite in euro PSD doreste ca Parlamentul sa instituie, prin lege, un sistem de protectie a persoanelor in fata crizelor financiare si a stabilit, in BPN, ca deputatii sa aiba o pozitie conforma acestei linii in ceea ce priveste Legea insolventei personale, a declarat luni presedintele PSD, Victor Ponta.

Comisia juridica a Camerei Deputatilor s-a reunit, saptamana trecuta, pentru a discuta pe tema insolventei persoanei fizice. La discutii au fost prezenti si reprezentanti ai institutiilor implicate. Comisia a decis sa constituie o subcomisie care sa lucreze pana luni la forma unui proiect de lege privind insolventa persoanelor fizice, impreuna cu reprezentanti ai institutiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei sa inceapa dezbaterea pe aceasta forma.

Membrii comisiei nu au ajuns la un acord pe care proiect de lege, din cele patru aflate la comisie, sa lucreze si sa adauge amendamente din celelalte, reprezentantii PNL sustinand ca trebuie sa se inceapa cu proiectul PNL din 2010, in timp ce PSD sustine proiectul din 2014 al deputatului PSD Ana Birchall. FMI a transmis o scrisoare ministrului Finantelor, Darius Valcov, in legatura cu legea falimentului personal, precizand ca fara un studiu de impact adecvat si fara consultarea partilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pietei financiare.

Scrisoarea este semnata de Andrea Schaechter, sefa misiunii FMI in Romania si de Elisabetta Capannelli, country manger al Bancii Mondiale. FMI a inclus in aproape toate scrisorile de intentie din ultimele doua acorduri cu Romania, initiate in 2009, solicitari adresate autoritatilor prin care sa nu fie adoptata legea falimentului personal, desi in alte state, cum este cazul Ungariei, institutia internationala chiar a recomandat autoritatilor sa adopte o astfel de initiativa legislativa. De fapt, FMI a preluat permanent retorica Bancii Nationale a Romaniei, avand aceeasi pozitie si in ceea ce priveste OUG 50/2010 si, ulterior, legislatia si competentele instantelor privind clauzele abuzive.

Sursa foto: Wikimedia commons