Legea cash-back: micii comercianti din mediul rural pot incasa comisioane daca accepta plata cu cardul

Legea cash-back este la un pas de a fi adopata, discutiile fiind purtate acum pe marginea pragului de la care va avea efect asupra comerciantilor. Legea care vizeaza in special comerciantii din mediul rural este acum in dezbateri in comisiile din Camera Deputatilor si va avea un sistem de constrangeri, astfel inca comerciantii care au afaceri anuale mai mari de un anumit prag sa fie obligati sa accepte plata cu cardul. Daca acestia vor oferi si serviciul de cash-back, vor putea sa incaseze si o parte din comisioanele bancare, la fel cum se intampla daca clientii retrag bani de la bancomat.

In prezent, exista in lege obligativitatea de a accepta plata cu cardul, deci de a instala un POS, doar in cazul comerciantilor care desfasoara afaceri mai mari de 100.000 de euro pe an, insa nu exista si pedepse daca acest lucru nu se intampla. Parlamentarii si-au dorit in forma initiala a legii cash-back sa reduca pragul la 10.000 de euro, dar ulterior legea a fost reintoarsa in comisii pentru a reanaliza, pe baza unui raport, utilitatea si nivelul acestui prag minim.

Punctele esentiale din legea cash-back

1. Obligativitatea introducerii POS-ului la comerciantii mici in baza unui prag al cifrei de afaceri

"Trebuie sa vedem unde stabilim plafonul, astfel incat sa atinga masa critica si comerciantii relevanti. Nu stiu daca plafonul care exista pana acum (100.000 euro - n.r.) era eficient. Legea oricum nu era eficienta pentru ca nu avea penalizari. Ne uitam acum pe datele de la INS si ONRC ca sa vedem cum se segmenteaza comerciantii dupa cifra de afaceri", a declarat pentru wall-street.ro Cosmin Vladimirescu, general manager MasterCard Romania.

Citeste si:

In prezent, doar 17% dintre comerciantii din mediul rural au cifre de afaceri de peste 100.000 euro pe an, 10% au afaceri intre 50.000 si 100.000 de euro, iar restul sunt sub pragul de 50.000 de euro pe an. Practic, proiectul legii cash-back ar vrea sa capteze comerciantii din zona rurala si urbanul mic care se pozitioneaza in general in zona de sub 50.000 de euro.

*Date furnizate de MasterCard pe baza statisticilor INS

Reprezentantii MasterCard sustin ca un plafon rezonabil pentru a mentine scopul legii ar fi pe la 25.000 de euro. "Incercam sa analizam ce se intampla intre cele doua plafoane discutate, 10.000 euro si 100.000 euro, si sa gasim punctul cel mai potrivit unde ar trebui setata legea", sustine Vladimirescu, care precizeaza ca de aceasta data in lege exista si masuri coercitive.

2. Serviciul de purchase with cash-back la comerciant

Citeste si:

Serviciul de cash-back inseamna ca, odata ce ai platit la comerciant cu cardul, castigi dreptul sa retragi si numerar in limitata a 200 de lei. Sistemul exista deja in piata, dar implementarea lui s-a facut la comerciantii mari, pentru care avantajele erau minime. "Pana acum s-a incercat implementarea serviciului la comerciantii mari, care, invariabil, aveau cel putin un ATM la poarta magazinului. Si atunci nimeni nu mai avea interes sa retraga bani de la POS si sa mai plateasca un fee suplimentar, indiferent cat de mic era", explica managerul MasterCard Romania.

Urmariti si un interviu video despre tendinte care vor marca anul 2016 in banking acordat de Cosmin Vladimirescu la Profesionistii in Banking.

Acum, insa, conform legii aflate in comisiile parlamentare, serviciul este destinat in special comerciantilor mici, care sunt pozitionati in general in zona rurala, unde nu exista bancomate.

Citeste si:

Eterna dilema a oului si gainii aplicata la mediul rural

Bancile nu au avut pana acum un "business case" solid pentru a introduce bancomate in mediul rural, aceste dezvoltari fiind costisitoare si scumpe la intretinere, dar introducerea POS-urilor necesita investitii mult mai mici. Aici vorbim insa de o dilema de-a oul si gaina. Cum faci sa cresti plata cu cardul in rural: cresti numarul de carduri sau terminalele acceptatoare?

Oficialii MasterCard pariaza ca, odata cu rezolvarea problemei de acceptare, cardurile vor penetra mediul rural si de aceea legea cash- back este un mare pas inainte, care va duce la cresterea punctelor de acceptare a cardului.

Singurul mod in care se pot dubla in 5 ani volumele actuale de plati cu cardul este sa intram in mediul rural.

De altfel, MasterCard Romania se gandeste deja la campanii prin care sa recompenseze comerciantii cei mai activi in ceea ce priveste acceptarea platilor cu cardul. In plus, nu exista niciun cost asociat pentru implementarea serviciului de catre comercianti, implementarea fiind suportata de catre banca acceptatoare.

Citeste si:

"Daca bancile percep ca fiind mari costurile de implementare a serviciului, noi suntem dispusi sa dam un waiver (scutire - n.r.) pe costurile de implementare pana la sfarsitul anului", a anuntat in premiera Cosmin Vladimirescu.

Cum functioneaza sistemul cash-back la comerciantii mici si ce comisioane pot incasa

Comerciantul nu va fi obligat sa ofere cash-back, pentru ca exista riscul ca acesta sa ramana dupa mai multe retrageri fara numerar in casa, dar obligativitatea existentei infrastructurii de acceptare a cardului trebuie sa existe, in opinia oficialilor MasterCard. Oricum, un comerciant care sa presupunem ca ramane fara cash in casa de marcat va sista serviciul de cash-back, fara sa fie penalizat sau amendat pentru acest lucru.

Citeste si:

Cred ca ceea ce il va determina pe comerciant sa disburseze numerarul va fi comisionul pe care il va incasa si faptul ca, daca nu o face el, vecinul de langa o sa ofere numerar si o sa si vanda - Cosmin Vladimirescu

Comerciantii care vor accepta disbursarea de numerar la plata cu cardul vor incasa un fee, precum fac si bancile atunci cand un client retrage banii de la bancomat. "Comisionul este reglementat prin lege la maximum 1%, iar la suma de 200 de lei pe care o poti retrage prin cash-back comisionul nu va fi mai mare de 2 lei. Probabil ca un "split" rezonabil va fi ca 50% sa incaseze comerciantul si 50% acceptatorul, pentru ca acesta din urma face niste dezvoltari", a concluzionat Cosmin Vladimirescu.