Comisiile reunite de Buget-Finante si Economica din Senat au avizat astazi negativ propunerea de modificare a legii cash-back care viza cresterea pragului cifrei de afaceri la 50.000 euro, sedinta de astazi fiind programata pentru emiterea unui raport pe aceasta lege, care urmeaza ulterior sa intre la vot in plenurile celor 2 camere, potrivit unor surse din piata. Votul comisiilor reunite nu garanteaza faptul ca initiativa celor 63 de parlamentari, majoritatea din PSD, nu va fi adoptata in cele din urma.

Insa, faptul ca senatorii au avizat negativ aceasta propunere, care ar fi franat cresterea gradului de incluziune financiara, in special in mediul rural, este un pas important in parcursul acestei initiative. Acum, Plenul Senatului urmeaza sa voteze propunerea, pentru ca apoi, Camera Deputatilor - forul decizional - sa dea verdictul final, insa cel mai probabil traseul se va incheia in toamna, dupa vacanta parlamentara.

In plus, senatorii au avizat pozitiv mai multe sugestii ale Guvernului pentru extinderea prevederilor legii cash-back. Astfel, legea va ingloba si prestatorii de servicii si comerciantii cu ridicata, desi prevederile in vigoare stipuleaza obligativitatea instalarii de POS-uri doar pentru comerciantii cu amanuntul care aveau o cifra de afaceri mai mare de 10.000 de euro anual, nu si pe cei cu vanzari en-gros.

De asemenea, pentru a clarifica unele aspecte tehnice, Guvernul a propus ca operatiunea de cash-back sa nu fie marcata pe bonul fiscal, pentru ca altfel cifra de afaceri a comerciantilor ar fi crescut artificial, tinand cont ca o casa de marcat nu poate emite bonuri cu minus.

Cum a inceput epopeea legii cash-back

La inceputul anului, un grup de parlamentari a depus o propunere pentru modificarea legii cash-back, la nici patru luni de cand aceasta fusese aprobata in Parlament si in contextul in care nu era inca functionala, neexistand normele de aplicare. Deputatii isi doreau sa creasca pragul cifrei de afaceri anuale de la care firmele sunt obligate sa detina un POS la 50.000 euro si sa reduca la 100 de lei valoarea avansului pe care clientii il pot solicita comerciantului odata cu realizarea unei plati cu cardul.

In proiectul de lege initiat de 63 de parlamentari, majoritatea din PSD, cifra de afaceri anuala de la care un comerciant este obligat sa accepte plata cu cardul ar creste la 50.000 euro, iar avansul pe care un consumator il poate retrage de la POS ar cobori la 100 lei. Noul prag scoate de sub incidenta legii zeci de mii de firme, care astfel nu vor mai avea niciun motiv sa accepte plata cu cardul, in special in zona rurala, si, in absenta unui POS, nici nu va mai fi posibila optiunea de cash-back.

Care erau motivele pentru modificarea legii cash-back

Potrivit notei de fundamentare, parlamentarii considera ca in actuala forma a legii "nu s-au avut in vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie sa il plateasca pentru instalarea echipamentelor tehnice si nici sumele pe care trebuie sa le plateasca in numerar pentru fiecare client, chiar daca acestia nu au incasari zilnice pentru a acoperi cererea".

Insa, motivele invocate de deputati sunt in afara realitatii economice si juridice, intrucat, in actuala forma a legii, bancile sunt cele care suporta costurile de achizitie si instalare a terminalelor de plata, iar functia de cash-back este optionala, comerciantul nefiind obligat sa ofere acest beneficiu clientilor.

De asemenea, in ceea ce priveste impactul asupra mediului de afaceri, parlamentarii considera ca "proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect", iar la capitolul consultari efectuate in vederea elaborarii actului normativ cei 63 de parlamentari au raspuns cu: "Intrebarea adresata Ministerului de Finante", insitutie care nu este nici ONG, nici institut de cercetare. Asociatia de Plati Electronice din Romania (A.P.E.R.O) nu a fost consultata cu privire la aceasta propunere de modificare a legii.

Initiatorul legii pentru modificarea si completarea legii nr. 209 din 9 noiembrie 2016 (legea cash-back) este deputatul PSD Marius Constantin Budai, iar majoritatea parlamentarilor care au semnat proiectul sunt deputati PSD, dar si 12 deputati din randul minoritatilor, 4 din partea ALDE, 2 de la USR si un deputat UDMR.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.