Banca Nationala a Romaniei pregateste un pachet de norme privind flexibilizarea creditului in lei, masuri care vor fi adoptate dupa finalizarea negocierilor cu FMI, a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul bancii centrale, la o conferinta pe tema pietei creditului in 2005, organizata de FinMedia.

Banca Nationala estimeaza o crestere reala la 19,2 la suta din PIB a volumului de credite acordate anul acesta, putin mai mica decat anul trecut, cand soldul imprumuturilor neguvernamentale a crescut cu 26,3% la 17,5% din PIB (69,4 miliarde de euro).

Pana acum, cresterea creditului nelinistea banca centrala. Se pare ca in ultima perioada optica s-a schimbat, avand in vedere ca viceguvernatorul Eugen Dijmarescu nu s-a ferit sa declare ca "nivelul de crestere a creditarii este bun, dar este loc de mai mult".

Dobanzile la lei le vor egala pe cele la valuta

"Dobanzile la lei sunt pe o panta descendenta sigura. Estimarile noastre arata ca se vor stabiliza undeva la 12%-14%. Dobanzile la lei trebuie sa ajunga la nivelul celor in valuta", a spus Cristian Ionescu de la societatea de recuperare a creantelor Coface Intercredit.

La randul sau, Florin Georgescu a subliniat ca "o data cu reducerea presiunilor inflationiste ratele dobanzilor la credite vor fi in continua scadere. Pe de alta parte, nu trebuie sa se ingrijoreze nimeni ca vom ajunge la niveluri real negative la dobanzile la depozite".
Nici unul dintre oficiali n-a dat un termen la care se va petrece alinierea dobanzilor. Georgescu a mai anuntat o posibila scumpire a creditului in valuta.

Creditul in lei va lua fata celui in valuta

Potrivit datelor BNR, creditul in valuta a avansat cu 38,5%, iar cel in lei cu doar 11,1%. Companiile s-au imprumutat in proportie de 67% in valuta, iar populatia de 46%. La nivelul lunii ianuarie creditul in valuta a fost de 6,5 miliarde de euro, iar cel in lei in echivalentul a 4,3 miliarde de euro.

Florin Georgescu a asigurat ca situatia se va echilibra anul acesta, datorita unor masuri de politica monetara pe care Banca Nationala le va lua pentru incurajarea imprumuturilor in lei, fara a fi vorba de o reducere a rezervei minime obligatorii ceruta bancilor pentru fiecare contract de credit.

3.000.000 de credite in 2005

Potrivit unui studiu de piata realizat de Raiffeisen, in 2005 se vor acorda circa 3.000.000 de credite.
Cea mai mare cerere din partea populatiei este pentru credite de bunuri cu folosinta indelungata. Peste 9% din populatie a luat un astfel de imprumut, a declarat la acelasi eveniment Steven van Groeningen, presedintele Raiffeisen.

Potrivit estimarilor Raiffeisen, anul acesta, 850.000 de persoane vor dori un credit de consum, 740.000 vor sa ia unul imobiliar, 650.000 de persoane vor un credit de nevoi personale, iar 420.000 vor un credit auto. Restul destinatiilor de imprumuturi au un potential mai mic, pe ultimul loc situandu-se creditul pentru vacanta.

Citeste si:

La fel ca si oficialii BNR, van Groeningen a subliniat ca "mai este mult loc pentru cresterea creditului".
Ema Randjak, presedintele societatii de credit Credisson, a declarat ca potrivit estimarilor companiei, circa 48% din populatie ar vrea sa apeleze la un credit de consum.

51% din clienti au venit pe gospodarie de sub 200 de euro

Presedintele Raiffeisen a mai punctat ca numai 49% dintre clientii de credite au un venit pe gospodarie care sa depaseasca 200 de euro.
Cu toate acestea, valoarea totala a incidentelor de plata pe intreg sistemul bancar este de sub 2%, un procent acceptabil dupa opinia BNR.

Bancile nu verifica datele clientului trecute in contracte

Ca fapt divers, cea mai mare restanta inregistrata la biroul de credit este de 141.000 de euro. Serban Epure, directorul Biroului, a mai subliniat ca un client a reusit sa dea "teapa" la 9 banci.

In alta ordine de idei, oficialul Coface Intercredit a declarat ca si bancile poarta o vina insemnata pentru incidentele de plata. El a spus ca in circa 40% din cazuri datele inscrise de clienti in contracte nu sunt conforme cu realitatea, iar 80% din aceste cazuri de obicei nu pot fi rezolvate de compania de recuperari.
"Problema este ca in unele cazuri bancile nu fac nici macar o verificare elementara a datelor din contract", a spus Ionescu.

Imobiliarele, cea mai sigura investitie

Potrivit unui sondaj realizat de INSOMAR, populatia oraselor considera ca imobiliarele sunt cea mai buna investitie.

In topul factorilor dupa care clientii isi aleg banca atunci cand vor sa-si ia un credit imobiliar sta dobanda. Urmeaza in ordine descendenta termenul de rambursare, garantiile percepute, valoarea avansului si valoarea creditului.

97% din creditele de peste 200 de milioane apartin companiilor

Imprumuturile de peste 200 de milioane de lei reprezinta 78% din totalul creditului neguvernamental, iar 97% dintre acestea sunt contractate de persoane juridice, a declarat Eugen Dijmarescu.
Viceguvernatorul BNR crede ca si in aceste conditii accesul firmelor la creditare trebuie mult imbunatatit.
Citand datele Centralei de Riscuri Bancare din BNR, Dijmarescu a subliniat ca ponderea o au creditele de trezorerie, in detrimentul celor pentru echipamente sau export.

"Ponderea creditelor cu destinatie specifica este de numai 3% din totalul creditelor. Cele de trezorerie ocupa 58,6%, cele comerciale sunt de 3%, iar cele de export numai 2%", a spus Dijmarescu.
El a mai evidentiat faptul ca la inceputul lui 2005 creditarea din sectorul serviciilor a depasit-o pe cea din industrie, insa faptul imbucurator este ca aici cea mai mare parte a imprumuturilor iau calea productiei.