"Economisirea externa isi regaseste concretizarea in investitiile straine directe din Romania, iar unele dintre aceste investitii straine directe se localizeaza in sectorul institutiilor financiare nebancare, unde s-a identificat un domeniu de obtinere a unor profituri consistente si durabile", a spus Georgescu citat de NewsIn. Acesta a precizat ca IFN-urile, , se adreseaza atat persoanelor fizice, cat si, intr-o masura din ce in ce mai mare, companiilor, pentru a sustine eforturile acestora de dezvoltare.

Potrivit prim viceguvernatorului BNR, "investitiile straine directe in acest segment de activitate, venite din economisierea externa, se manifesta prin capitalul social depus la infiintarea acestor entitati, prin linii de credite acordate de bancile mama bancilor din Romania, care la randul lor finanteaza institutiile financiare nebancare".

Georgescu a subliniat ca la randul lor, institutiile financiare nebancare se adreseaza pe de-o parte populatiei, pentru finantarea nevoilor de consum, dar in ultima vreme, "intr-o masura tot mai mare si pentru domeniul imobiliar, cat si in cresterea agentilor economici, pentru nevoile de investitii ale acestora".

Scopul reglementarii IFN-urilor e cresterea intermedierii financiare

Citeste si:

Obiectivele generale urmarite la crearea cadrului de reglementare a IFN-urilor s-au referit la asigurarea unei cresteri sanatoase a intermedierii financiare. Potrivit lui Georgescu, asigurarea unei cresteri sanatoase a intermedierii financiare se poate face prin "impunerea unor reguli prudentiale minime, a unor cerinte de raportare si inregistrare raportate dimensiunilor acestui sector de activitate, dar si un acces egal la sursele de finantare, precum si un tratament nediscriminatoriu raportat la alte categorii de institutii financiare". Prim viceguvernatorul BNR a adaugat ca, nu in ultimul rand, este necesara "asigurarea conditiilor de protectie a consumatorului si a unei discipline de piata intarite".

Georgescu a mai spus ca pentru Institutiile Financiare Nebancare (IFN) cu un volum "mai ridficat de activitate, respectiv cele care sunt inscrise in registrul special", vor exista cerinte prudentiale impuse in privinta "nivelului minim al capitalului, a modului de determinare a fondurilor proprii, la anumite cerinte privind expunerea fata de debitori, clasificarea simplificata a creditelor si provizionarea in raport cu riscul".

De asemenea, vor exista cerinte prudentiale si in ceea ce priveste conditiile de emitere si administrare a cardurilor de credit daca este cazul, regimul declararii la centrala a riscurilor bancare, organizarea controlului intern precum si anumite standarde pentru cunoasterea clientelei in vederea evitarii unor esecuri in recuperarea creantelor".

Prim viceguvernatorul BNR a mai declarat ca "prin activitatea de reglementare si supraveghere a acestor entitati, creste increderea tuturor participantilor la activitatile pietei financiare".