Decizia bancii centrale de majorare a dobanzii cheie vine dupa doua sedinte in care a mentinut rata de politica monetara la 7%. In prima jumatate a acestui an, BNR coborase dobanda cheie de patru ori consecutiv, de la 8,75% la 7%.

"Prin aceasta orientare a politicii monetare se urmareste si asigurarea unui nivel corespunzator al dobanzii reale, de natura sa stimuleze economisirea si sa imbunatateasca raportul acesteia cu investitiile, cu efect asupra reducerii treptate a deficitului extern", se precizeaza in comunicatul BNR in care anunta deciziile de politici monetara de miercuri.

Decizia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de crestere a dobanzii de politica monetara de la 7% la 7,5% pe an ar trebui sa stimuleze aprecierea monedei nationale, ceea ce va avea efecte pozitive asupra inflatiei si mai putin placute asupra balantei de plati, sustin analistii.

"Decizia elimina consistent scenariul potrivit caruia leul se va deprecia, ceea ce poate sa fie benefic pentru inflatie, dar mai putin benefic pentru deficitul extern. La urma urmei, deficitul extern e mai mult in apanajul politicilor fiscal-bugetare si comerciale", a declarat economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, potrivit NewsIn.

Libocor considera ca masura luata de BNR pe 31 octombrie este corecta, dar nu suficienta. "O radiografie a evolutiilor macroeconomice din ultimele patru luni argumenteaza solid scenariul potrivit caruia cresterea adevarata ar fi putut fi de 1 punct procentual. Probabil ca aici se va si ajunge, dar in doi pasi, primul pas fiind deja facut", a explicat el.

Economistul sef al BRD SocGen a atras, insa, atentia asupra faptului ca, "din pacate, indiferent care ar fi fost amplitudinea cresterii dobanzii de politica monetara, banca centrala va rata atat tinta de inflatie de la sfarsitul acestui an (4%), cat si limita superioara a intervalului de variatie de 3-5%".

BNR isi motiveaza decizia prin accentuarea inflatiei sub efectul combinat al scumpirii alimentelor si deprecierii leului. "Conform datelor statistice, rata anuala a inflatiei s-a accelerat la 6,03% in luna septembrie, in principal din cauza majorarii accentuate a preturilor produselor alimentare si a influentei adverse exercitate de corectia cursului de schimb al leului in contextul turbulentelor de pe pietele financiare internationale", se mentioneaza in comunicat.

Banca centrala tina sa evidentieze si incetinirea ritmului de crestere economica, "expresie a socului negativ asupra ofertei indus de productia sectorului agricol, pe fondul mentinerii consumului la niveluri nesustenabile, manifestate si in persistenta trendului de inrautatire a deficitului extern al economiei".
Banca centrala a mai decis sa mentina nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii, de 20% din pasivele in lei ale bancilor si de 40% din cele in valuta, motivandu-si decizia prin "ritmul rapid in care continua sa creasca toate componentele creditului neguvernamental". De altfel, nivelul "nesustenabil" al consumului este stimulat de expansiunea rapida a creditarii, "in contextul accelerarii din nou a cresterii imprumuturilor in valuta, care la sfarsitul lunii septembrie reprezentau 51,5% din totalul creditului neguvernamental", se spune in comunicat.

Citeste si:

Creditul neguvernamental a crescut in septembrie cu 52,9% fata de aceeasi luna a anului trecut pana la 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro). Avansul l-a intrecut pe cel din intervalul august 2006 - august 2007, pentru care s-a inregistrat o crestere cu 50,2% a creditelor acordate populatiei si firmelor, potrivit datelor BNR.

"Prelungirea efectelor socurilor negative de natura ofertei, dinamica inalta a veniturilor populatiei, proiectata crestere a cheltuielilor bugetare in ultima parte a anului, precum si incertitudinile legate de evolutia cursului de schimb semnaleaza ca inflatia la sfarsitul anului 2007 va depasi limita superioara a intervalului de variatie de 3-5% (asociat tintei de 4%)", arata banca centrala.

Inflatia anuala a depasit in septembrie pragul superior al intervalului de variatie din jurul tintei de inflatie de 4%, Statistica anuntand ca indicele anual al preturilor de consum (IPC) a ajuns la 6,03%.
Totusi, BNR mentioneaza ca procesul de dezinflatie a continuat in acest an, deoarece media anuala a inflatiei este estimata la 4,7%, fata de 6,56% in 2006. "Cu toate acestea, riscul prelungirii abaterii de la tinta a inflatiei si de-a lungul unei parti a anului 2008 tinde sa diminueze impactul favorabil al acestei consolidari si sa afecteze anticipatiile privitoare la inflatie ale agentilor economici si populatiei", se mai spune in comunicat.

De asemenea, BNR a tinut sa mentioneze ca va continua sa gestioneze prudent lichiditatea de pe pietele financiare, prin intermediul operatiunilor de piata.

BNR a mai tinut sa arate, in comunicatul de dupa sedinta boardului, ca este necesar ca politica monetara, alaturi de celelalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice, sa tinteasca "ancorarea ferma si sustenabila a anticipatiilor inflationiste la nivelurile scazute de inflatie atinse pana in prezent, in vederea incadrarii cresterii anuale a preturilor in traiectoria de dezinflatie pe termen mediu stabilita impreuna cu guvernul". Pe plan mai larg, aceasta politca trebuie sa asigure convergenta nivelului preturilor din Romania catre stabilitatea preturilor in definitia sa din Uniunea Europeana, mentioneaza banca centrala.

Prognoza actuala a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu arata sporirea complexitatii si dimensiunii riscurilor, "in special a celor legate de o crestere a veniturilor insuficient sustinuta de sporuri de productivitate, majorarea cheltuielilor bugetare in perioada electorala si incertitudinile legate de atitudinea investitorilor fata de pietele emergente", mai arata BNR.

Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul trimestrial asupra inflatiei, document ce va fi prezentat publicului pe 5 noiembrie, intr-o conferinta de presa.

Urmatoarea sedinta a consilului de administratie al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 7 ianuarie 2008.