"Fiecarui fond ii revine cate 25.000 de aderenti, care valoreaza peste 2,5 milioane euro, daca distribuirea se va face in mod egal intre fonduri", a precizat Vasilescu, care a adaugat ca in piata s-a platit cel putin 100 de euro pentru fiecare participant.

Seful ING Fond de Pensii a mai spus ca numarul total al romanilor care vor intra la "loteria" de distribuire aleatorie a nehotaratilor sau celor cu dubla semnatura este estimat la 450.000, iar acestia ar putea fi impartiti in mod egal intre cei 18 jucatori de pe pilonul II.

"Nu suntem interesati sa participam la o astfel de licitatie in piata", a mai spus Vasilescu, care a adaugat ca nu este normal ca aceste companii sa primeasca aderenti gratuit din partea statului, pentru care nu au facut investitii.

"Consideram ca nu ar trebui modificata legea privind redistribuirea romanilor nehotarati intre fonduri, proportional cu cotele de piata acumulate, asa cum se practica in alte tari din Europa Centrala si de Est care au introdus sitemul de pensii private obligatorii", a adaugat directorul general al ING Fond de Pensii.

Radu Vasilescu a explicat ca, prin alocarea egala a romanilor nehotarati, statul va face cadou acestor companii cate 25.000 de aderenti. "Fondurile mici vor alege sa-si vanda portofoliul, deoarece nu vor putea acumula in trei ani cel putin 50.000 de aderenti, atat cat prevede legea, si nu vor avea resursele financiare necesare sa le administreze", a mai spus el.

Potrivit legii, un fond de pensii trebuie sa aiba cel putin 50.000 de participanti dupa primii trei ani de la data constituirii.

"Orice fel de schimbare propusa acum, pe ultima suta de metri, ar incalca regulile competitivitatii si ale unei piete libere", au anuntat reprezentantii ING Fond de Pensii, ca raspuns la scrisoarea deschisa inaintata de sase organizatii ale societatii civile, pe 9 ianuarie.

Citeste si:

Cele sase organizatii cerusera autoritatilor garantarea in legislatie a unui randament minim anual egal cu rata anuala a inflatiei in sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II), precum si o redistribuire egala a romanilor nehotarati intre fondurile de pensii obligatorii si nu in functie de cota de piata, pentru a tempera o hiperconcentrare a pietei.

O parte din administratori si-ar putea vinde portofoliile inainte de a incepe colectarile la fonduri
"Administratorii mici ar trebui sa-si vanda portofoliile inainte de a avea in administrare active, deoarece in acest stadiu va fi mai usor, intrucat nu poate fi vorba de transferuri de bani intre fonduri, ci doar de aderenti", a mentionat pentru NewsIn directorul Generali Fond de Pensii, Ioan Vreme.

El a explicat ca unii administratori mici se vor gandi la aceasta varianta, mai ales ca o parte dintre contribuabilii acumulati de acestia s-ar putea transfera de bunavoie la un fond mai puternic in perioada urmatoare.

"Orice administrator de pensii private obligatorii va lua in calcul eventuale oferte de fuziuni si le va analiza daca sunt profitabile pentru companie, insa principalul scop ramane acela de a administra contributiile participantilor", sustine Ioan Vreme.

In acest moment nu exista un cadru legal care sa reglementeze fuziunile sau preluarile intre fonduri, urmand ca "norma sa fie postata pe site-ul comisiei pensiilor private pentru dezbatere publica din moment ce aceasta va fi gata", a precizat directorul de comunicare al CSSPP, Florentina Stefanescu.

Dupa primele sapte raportari, ING a ajuns la 1,066 milioane aderenti (33,54% din piata), locul secund fiind ocupat de Allianz-Tiriac, cu 798.753 participanti (25,13% din piata) atrasi de la startul campaniei, iar pe locul al treilea se situeaza Generali, cu 301.906 participanti (9,50% din piata), potrivit datelor publicate de CNPAS.

Numarul de participanti care vor intra in sistemul pensiilor private obligatorii este estimat de jucatorii din piata la circa 3,4 milioane de persoane "eligibile". In primul an de activitate, 2% din contributia totala de 9,5% pentru asigurarile sociale pe care o plateste fiecare angajat va ajunge in administrare privata. Ponderea va creste anual cu cate o jumatate de punct procentual, pana la atingerea nivelului de 6% aplicat venitului lunar brut, intr-un interval de opt ani.