"Pentru inceput, am gandit o valoare initiala a contributiilor de 50.000 euro, adica 1% din capitalul social minim de infiintare a unei societati de administrare (n.r. cel putin 4.000.000 euro), dar nu mai putin de 50.000 euro", a mentionat Rosu. El a adaugat ca suma de 50.000 de euro reprezinta, de fapt, propunerea comisiei cu privire la legea pentru infiintarea fondului de garantare in sistemul pensiilor private, potrivit NewsIn.

Administratorii vor plati si o contributie lunara, care va fi stabilita ulterior de catre Comisia de Supraveghere in Sistemul de Pensii Private. "Pentru inceput, este posibil sa fie nevoie de mai putini bani, deoarece sunt active putine in piata, insa, ulterior, ar putea sa fie nevoie de contributii mai mari, odata cu cresterea sumelor administrate", a mai spus Rosu.

Directorul general al CSSPP a explicat ca, potrivit legislatiei, arbitrul pensiilor private nu poate constrange administratorii sa infiinteze acest fond de garantare si, prin urmare, va initia un act legislativ pe baza caruia se va impune infiintarea acestui fond.

"Fondul de garantare va fi infiintat pe baza unui act legislativ pe care il vom trimite prin circuitul normal de avizare", a mai spus Rosu, care a adaugat ca acest fond de garantare a pensiilor private urmeaza sa fie constituit conform modelului din sistemul bancar romanesc.

Seful CSSPP a precizat ca, pentru initierea acestui proiect, Comisia a avut in vedere modelul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) si modelul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). In ce priveste modelul din sistemul bancar, toate bancile sunt membre ale Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB), iar banca centrala este actionarul pricipal. In cazul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) insa, fondul de garantare functioneaza ca un departament special in cadrul arbitrului asigurarilor.

Citeste si:

"Am discutat cu reprezentanti ai bancii centrale si ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) despre modalitatea de functionare a celor doua sisteme, le-am adaptat sistemului pensiilor private si am considerat ca modelul sistemului bancar este cel mai bun", a precizat Cristian Rosu.

El a mentionat ca in cazul fondului de garantare din sistemul bancar, bancile garanteaza pana la un anumit plafon depozitele populatiei, iar Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu poate sa garanteze pana la un anumit plafon, ci va garanta diferentele care nu pot fi obtinute din lichidarea activelor fondului, in cazul in care un administrator intra in procedura de administrare speciala.

"Daca activele si provizioanele care se lichideaza nu sunt suficiente pentru a acoperi pensiile pe care participantii acestui fond trebuie sa le obtina, se va apela la fondul de garantare pentru a acoperi aceste diferente", a mai spus Rosu.

In iunie 2007, presedintele CSSPP, Mircea Oancea, declarase ca fondul de garantare a pensiilor private va plasa banii in instrumente cu lichiditate mare si risc scazut, insa pana la acea data nu se luase inca o decizie in ce priveste forma de organizare a acestuia. El mentionase, totusi, ca Legea 204 privind pensiile facultative "ne trimte mai degraba spre constituirea ca o societate pe actiuni".

Pentru depunerile populatiei in banci, Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar garanteaza depozitele pana la un plafon de 20.000 euro.