"Se poate aprecia ca circa 52% din volumul total al depozitelor bancare sunt incluse in categoria celor garantate de catre Fondul de Garantare al Depozitelor in Sistemul Bancar, avand in vedere marimea depozitelor existente in evidenta institutiilor de credit la sfarsitul anului 2004, pentru un numar de 9,9 milioane de deponenti si plafonul de garantare valabil pentru acest an – 10.000 euro", ne-a declarat directorul general al Fondului, Alexandru Matei.

Reamintim ca din iulie 2004 sunt garantate si depozitele constituite de IMM-uri si microintreprinderi in limita plafonului in vigoare. Valoarea acestuia va fi majorata la 15.000 euro incepand cu 1 ianuarie 2006, respectiv 20.000 euro din 2007.

Pana in prezent, Fondul a acordat despagubiri pentru Banca Albina, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor (BIR), Banca Romana de Scont (BRS), Banca Turco-Romana (BTR) si Banca Columna. In cazul ultimelor trei institutii mentionate, termenul-limita de acordare a despagubirilor (trei ani de la data intrarii in faliment) inca nu a expirat. Sumele pe care FGDSB trebuie sa le mai achite deponentilor la aceste banci totalizeaza 24 miliarde de lei.

Plati de 238 milioane de dolari

Totalul platilor efectuate de Fond catre deponentii de la cele sase banci se ridica la 238 milioane de dolari, cifra calculata in functie de cursul BNR valabil la data fiecarei plati. Exprimat in moneda nationala, totalul este de 5.121 miliarde de lei. Pe de alta parte, FGDSB a recuperat de la bancile falimentare creante in suma de 1.406 miliarde lei, suma care echivaleaza cu 28,5% in termeni nominali. In termeni reali insa, Fondul a recuperat creante in proportie de circa 20% din totalul platilor efectuate drept compensatii, potrivit directorului general al institutiei.

«Se bate pasul pe loc in lichidarea BTR»

"In lichidarea Bancii Turco-Romane se bate pasul pe loc, intrucat procesul cu marii debitori turci practic nu a inceput", ne-a declarat seful FGDSB, Alexandru Matei.

BTR a intrat in faliment 2002, iar FGDSB este lichidatorul acestei banci. "Pentru firmele Bayndir Holding AS si Bayndir Insaat Turizm, care au adus un prejudiciu de 58 milioane de dolari si 11 milioane de euro, Fondul a introdus actiune in instanta in martie 2003, dupa care s-au dat termene, pentru lipsa de procedura, de regula, din sase in sase luni, deoarece paratii sunt nerezidenti. Ultimul termen a fost pe 25 ianuarie 2005, cand procedura a fost indeplinita si s-a dat un nou termen pe 25 februarie a.c., pentru luarea la cunostinta de catre avocatii firmelor respective, ca si cand avocatii respectivi se intalneau prima data cu dosarul in cauza", a explicat Matei.

In plus, nici administratorii si nici actionarii BTR nu au ajuns in fata instantelor. "In cazul actiunii in instanta pentru stabilirea raspunderii administratorilor si actionarilor BTR vinovati de falimentul BTR, s-au dat numeroase termene, ultimul fiind stabilit pentru 15 martie 2005", a adaugat directorul general al Fondului.

BRS, un alt dosar «plimbat» prin instante

In cazul BRS, la instantele de judecata sunt pe rol atat cauze penale, cat si actiuni civile, iar, pe de alta parte, la organele de executare silita sunt depuse cereri. "Problema principala care se pune in discutie in cazul BRS este lipsa de progres a solutionarii cauzelor penale si, in consecinta, tendinta instantelor de judecata de a suspenda judecata in cauzele civile pana la solutionarea definitiva a dosarului penal. La aceasta situatie se adauga si faptul ca efectuarea expertizei financiar-contabile, care trebuia finalizata in octombrie 2002, nu este terminata nici in prezent, fiind sistata in mai 2003 din cauza lipsei de fonduri pentru plata onorariilor expertilor", a spus Matei.

Totodata, dosarul penal in cazul BRS a avut un traseu "curios", potrivit oficialului Fondului. "A fost inregistrat intial la Parchetul National Anticoruptie, iar dupa doi ani a fost trimis pentru solutionare competenta la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde a trecut prin doua-trei directii", a explicat Matei.