Dealerii spun ca la baza cresterii dobanzilor interbancare au stat speculatorii, care au mizat pe deprecierea leului spre 4 lei/euro, prin contracte la termen la care nu e nevoie de banii respectivi decat la scadenta contractului. Cand au trebuit sa faca rost de lei ca sa isi inchida pozitiile si sa plece cu euro, jucatorii nu au mai gasit suficienti lei in piata.

"Au cumparat euro pe piata la vedere (spot) pana a urcat cursul la 3,80-3,90 lei/euro, dar au zis ca daca e ceva, fac swap pe piata monetara si au dobanzi de 8-10% pe an. Fiind, insa, vorba de sume relativ mari in lei, au pus presiuni suplimentare pe piata monetara, iar dobanzile au sarit de 100%", a explicat un dealer bancar, pentru NewsIn.

Cand s-au vazut pusi in situatia de a nu isi putea inchide pozitiile la timp si, in consecinta, sa suporte penalizari, au facut contracte swap, prin care au optat ca in loc sa faca schimb valutar, sa faca mai bine schimb de dobanzi, din euro in lei, asa ca au intrat in piata monetara si au inceput sa plateasca dobanzi tot mai mari pentru lei. Drept urmare, dobanzile au sarit, in unele situatii, chiar si peste 100% pe an, in conditiile in care dobanda de politica monetara este de 10,25% pe an.

"Ar putea fi doar un singur mare jucator, cu cateva sute de milioane (de euro). Bancile romanesti nu cred ca se imprumuta intre ele la dobanzile astea. Bid-ul (dobanzile oferite n.r.) este undeva pe la 15%, iar ask-ul (dobanzile cerute) - nimeni nu stie", a comentat dealerul sef al Bancii Transilvania, Ioan Birle.

Pentru jucatorii care nu si-au inchis pozitiile, "fiecare banca are o politica de penalizare in caz de neindeplinire a contrapartidei pentru ca exista o dobanda de overdraft (descoperit de cont n.r.)", a mai spus Birle.

Cererea de lei a strainilor depaseste posibilitatile pietei bancare romanesti

"Se pare ca nu sunt destui lei disponibili pentru nevoia unora dintre banci. In principal, strainii sunt cei care cer acum lei si dau si peste 100% la dobanzi", a declarat seful departamentului de cercetare al Bancpost, Dan Bucsa.

Cei care au lei nu sunt dispusi, totusi, sa dea cu imprumut banii care li se cer, pentru ca ar ramane la randul lor fara lei.

Astfel, in piata romaneasca, strainii vor sa cumpere mai mult decat e de dat, insa dealerii spun ca nu se stie cat de mari sunt toate aceste pozitii speculative ramase deschise, motiv pentru care nu se stie nici cat va dura pana se va linisti piata.

Citeste si:

Situatia este oarecum inedita, mai spun analistii economici, pentru ca, in acest moment, bancile mari sunt la mana bancilor romanesti.

In plus, bancile se pregatesc pentru constituirea rezervelor minime obligatorii, care au scadenta pe 23 ale lunii, si de platile la bugetul de stat de pe 25 ale lunii, motiv pentru care anticipau ca cererea de lei din partea sectorului comercial va creste, asa ca au incercat sa-si protejeze oferta de lei, pentru a putea sa faca fata varfului de plati din acele zile.

Solutii de revenire la normal

O varianta ar fi ca aceia care au nevoie de lei, sa accepte sa plateasca, in continuare, dobanzi oricat de mari pe piata monetara pana fac rost de toti leii necesari ca sa isi inchida pozitiile.

O alta varianta ar fi sa vanda valuta pe piata valutara ca sa faca rost de lei, pentru ca speculatorii au euro, dar ar trebui sa isi strice niste pozitii pe termen lung in moneda europeana, au mai explicat analistii.

Finantarile de la bancile-mama ar trebui, de asemenea, sa le acorde lichiditatea necesara celor in nevoie, dar nu trebuie omis faptul ca multe dintre aceste institutii se confrunta, la randul lor, cu diverse dificultati financiare din cauza conjuncturii nefavorabile a economiei internationale, in contextul crizei creditelor.

Varianta cea mai simpla pentru banci ar fi ca banca centrala sa injecteze lichiditati in piata bancara, mai ales ca guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, anunta luni ca BNR a injectat vineri in piata bancilor 2 miliarde lei ca sa linisteasca spiritele si sa tempereze dobanzile interbancare.

De obicei, bancile care au nevoie dispserata de lei apeleaza la facilitatile de credit oferite de BNR, asa numitele credite lombard, la care dobanda este, in prezent, de 14,25%, dar pentru care bancile trebuie sa dispuna de titluri de stat pe post de garantii. In cazul de fata, insa, speculatorii nu par sa aiba suficiente titlurile de stat si, in plus, cererea de lei pe care o exercita este prea mare.

"Cei care au anticipat gresit si-au primit portia, iar ceilalti au inceput sa-i taxeze suplimentar", spunea Isarescu, avertizand ca astfel de anomalii pot avea si consecinte asupra economiei reale.