Integrarea Rasdaq in Bursa de Valori intra in linie dreapta, incepand din aceasta saptamana, cand operatiunea urmeaza sa fie aprobata de catre brokeri.

Nu se asteapta surprize, in cadrul adunarilor generale ale actionarilor celor doua piete, mai ales ca procesul a fost inceput inca de anul trecut si urmeaza acum pasii tehnici. Cele 67 societati de servicii de investitii financiare din piata convenisera inca de anul trecut ca avem o piata prea mica pentru a mai sustine existenta a doua piete separate, iar o unire ar reduce costurile: va exista un singur depozitar, un singur consiliu etc.

Procesul pare destul de complicat si presupune transferul societatilor lichide pe sistemul de tranzactionare Arena al BVB (sistem pe baza delicitatie), iar al celor care se tranzactuioneaza din an in paste (mai putin lichide, cum se spune) pe un sistem alternativ al BVB, in care se pastreaza insa tipul de tranzactie pe baza de licitatie. Aceste ultime tranzactii se fac acum doar de doua ori pe saptamana, intr-o sesiune de o singura ora. Cu toate aceste schimbari, raportarile se fac in continuare de catre Rasdaq.

Raman in discutie detaliile tehnice - unde vor fi incluse societatile "bune" ale Rasdaq?, ce se va intampla cu necotatele de pe BVB?, sistemul alternativ de tranzactionare se va numi Rasdaq? Bursa, o institutie cu mai multe reglementari privind emitentul de actiuni - cu putini emitenti (63), da¬’ buni - este destul de reticenta in a-si transfera automat girul asupra nou-venitilor. "Va fi o distinctie clara intre societatile cotate la bursa si cele doar tranzactionata pe sistemele bursei", spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.

Parintii fondatori

Cu exact zece ani in urma, prin semnarea memorandumului interguvernamental romano-american din iulie 1995, se puneau bazele a ceea ce astazi se numeste piata Rasdaq. Daca Bursa, care incepea sa functioneze in acelasi an, era rezultatul unei asistente canadiene, Rasdaq-ul se putea mandri ca a fost mosit de cea mai mare piata de capital din lume. Chiar numele, intraductibil in romaneste, venea din inlocuirea N-ului de la Nasdaq-ul american (National Association of Securities Dealers Automated Quotations), bursa unde sunt listate nume grele precum Microsoft, Intel, Oracle, Yahoo. Amazon.com, dar si alte mii de mici companii din domeniul a ceea ce se cheama "noua economie" (bazata pe noile tehnologii).

Comparatiile semantice pot continua. Si romanii cautau o piata bursiera pe care sa aduca "noua economie" capitalista. Ideea originara a acestei piete a fost sa se gaseasca o formula de finalizare a cuponiadei (Programul de Privatizare in Masa) - o piata in care sa se tranzactioneze actiunile (electronice) pe care milioane de romani le primisera la aproape 6.000 de intreprinderi. La Bursa de Valori, infiintata ca o institutie de utilitate publica, urmau sa mearga societatile importante, cu performante financiare, general acceptate ca fiind atractive si care, practic, isi puteau permite rigorile unei burse. Ramanea insa pe dinafara grosul societatilor, "slabe" financiar, in general de interes local, putin atractive pentru un investitor tipic in actiuni. Cum si pentru acestea era nevoie de o piata organizata, solutia se gaseste peste Ocean, unde in 1971 aparuse prima bursa electronica din lume - Nasdaq. Americanii au fost dispusi sa adapteze o varianta a sistemului de tranzactionare Portal, oferind in acelasi timp si creierul, calculatorul principal. Platforma propriu-zisa de tranzactionare (Rasdaq SRL) era incredintata comunitatii brokerilor (Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare) care devenea unic proprietar. De asemena mai aparea o societate de compensare-decontare (SNCDD) care intregea sistemul.

In sistem american, brokerii-proprietari aveau si raspunderea pentru modul de organizare in ograda lor, ANSVM avand drept de autoreglemetare, recunoscut de Comisia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare.

De mana a doua

Treptat, poate si datorita sistemului specific de tranzactionare - pe baza de negociere (nu licitatie, ca la bursele obisnuie), in care exista un asa-numit broker formator de piata pentru o anumita actiune) - Rasdaq a capatat imaginea publica de "piata secundara a valorilor mobiliare". "Secundar" venea mai degraba din faptul ca "Rasdaq nu e Bursa de Valori" (tehnic vorbind, orice bursa in care se vand si se cumpara actiuni este piata secundara). O piata in care actiunile puteau sa urce sau sa scada oricat, in care nici o societate emitenta de actiuni nu trebuia sa comunice ce se intampla in interior, pastorita de o comunitate al carei sef era GC Paunescu, toate acestea puteau fi un handicap de imagine sau... o oportunitate de afaceri. In 1997, primul an de gratie al pietei, cand banii proaspeti ai fondurilor straine de investitii cautau practic orice actiune ieftina, erau inregistrate nu mai putin de 225 de SVM-uri.

Evident, scandalurile nu ocolesc nici aceasta piata (furturi de actiuni, licitatii pentru actiuni FPS), dar prima dereglare de sistem apare in momentul in care CNVM-ul lui Stefan Boboc retrage statutul de OAR asociatiei brokerilor. In spatele deciziei parea sa se afle faptul ca brokerii se opun listarii titlurilor fostului FMOA (SAFI, cum era cunoscut).

In 2001, avea sa se ajunga chiar la momentul incredibil in care sa fie scos la mezat, cand proprietarul ANSVM pierde, in prima instanta, un proces de 4,4 miliarde de lei vechi intentat de o persoana fizica, pentru neintelegeri privind un contract comercial. Speculand momentul de criza, guvernul intervine, anuntand un imprumut de urgenta si noi reglementari.

Pierderea spiritului

Rasdaq si-a pierdut treptat chiar spiritul "parintilor fondatori" americani.

"Reglementarea excesiva, focalizata mai mult pe intermediari decat pe produsele tranzactionate, chiar etatizarea au omorat spiritul de independenta, prin eliminarea statutului de autoreglementare. Ca proprietari, grupati intr-o asociatie profesionala, in care fiecare avea un cuvant de spus, noi eram primii interesati sa eliminam furturile din randul nostru si sa avem o piata curata. Practic tocmai interventiile CNVM, sub diferite pretexte - ca lipsea o serie de pe un cupon, ca s-a pierdut un proces, ca legislatia europeana - au facilitat si au tolerat aparitia unor abateri uneori foarte grave", spune Valeriu Velciu, fost presedinte al ANSVM. "Rasdaq avea sanse reale de emancipare, daca se accepta sa fim promotorii unor produse noi - instrumente cu venit fix, cu titluri de stat. Ca piata construita cu specialisti americani, puteam sa intram in atentia investitorilor mondiali daca listam emitenti noi, de tipul start-up-urilor, la fel ca pe Nasdaq", arata Septimiu Stoica, fost presedinte al Rasdaq.

Ultima solutie

In ultimiii ani, Rasdaq a incercat sa scape de imaginea de incremenire in proiect. Sunt create doua niveluri de tranzactionare pe care sunt aduse aproape 30 de societati performante, apar primele raportari din partea emitentilor si se lanseaza chiar o Gala a premiilor pietei de capital. Devine societate pe actiuni, cu numele de Bursa Electronica. Un numar de 18 societati pe care BVB le retrogradase la necotate aleg sa vina, mai "la lumina", pe Rasdaq, iar cateva societati de pe Rasdaq (printre care si Petromidia) "urca" la cota BVB. Incepe sa se simta chiar o usoara competitie contraproductiva intre cele doua burse. "Fuziunea burselor anuleaza competitia interna si redirectioneaza energiile catre competitia noii Europe. E foarte important ca CNVM sa ne fie aliata in acest proces de transformare. Din pacate, 2005 continua sa fie influentat negativ de regulamentele si interpretarile Comisiei", spune Siminel Andrei, actualul presedinte al ANSVM.

Citeste si:

BVB
63 de emitenti cotati
capitalizare 12,5 mld. E

RASDAQ
3.726 emitenti listati
capitalizare 2 mld. E

Fuziunea creste lupta pe fotoliul de actionar

Abia inregistrata ca societate pe actiuni, Bursa Bucuresti ia in discutie schimbarea statutului, ceea ce ar putea duce la schimbari majore in actionariat.

Prin actualul statut, BVB are 67 de actionari, societatile de servicii financiare active in acest moment in piata, care au primit cote egale de 1,49% din capitalul social (307 mii lei noi/3,07 miliarde lei vechi). Un punct clar stabileste ca "pot dobandi si detine calitatea de proprietari de actiuni ordinare ale societatii numai persoanele juridice autorizate, potrivit legii, ca societati de servicii de investitii financiare" (art. 20, alin. 2). Pentru a fi si mai clar, mesajul ca numai ei pot sa detina actiuni la bursa, brokerii au mai stipulat ca Actiunile ordinare ale Societatii pot fi transferate si detinute numai catre/de catre acele persoane care au capacitatea legala de a dobandi si detine calitatea de actionar al unui operator de piata, potrivit reglementarilor CNVM si alin. 2 al art. 20 din prezentul Act constitutiv".

In mod surprinzator insa, in convocatorul Adunarii generale extraordinare a actionarilor din aceasta saptamana se propune eliminarea acestui alineat 2 si, implicit, orice referire la acesta. Teoretic, aceasta inseamna ca orice institutie autorizata de CNVM poate deveni actionar la bursa.

"Va fi o dezbatere aprinsa pe acest subiect", admite Septimiu Stoica, vicepresedintele BVB. El spune ca modificarea statutului in acest punct a venit in urma unei adrese a CNVM, care considera ca dreptul de a detine actiuni ordinare ale societatii trebuie acordat si celorlalte categorii de intermediari, nu doar SSIF. Bursa a citit insa in solicitarea CNVM ca nu trebuie limitat accesul doar la intermediari.

Cine sa mai vina?

Discutia daca "bursa sa fie doar a brokerilor (SSIF)" nu este noua. Ea a fost reaprinsa de faptul ca nu doar aceste societati au dreptul sa devina intermediari pe piata de capital, ci si bancile. Recent, CNVM a autorizat ca intermediar direct in piata EuromBank. Practic, bancile sunt prezente acum in piata, aproape toate avand o societate de prestari investitii financiare. Unii brokeri independenti se tem insa ca o intrare directa a bancilor si in general a organismelor cu potential fianciar va duce la monopolizarea bursei. Detinerea de actiuni este limitata la 5% din capitalul bursei, dar o coalitie celor mari ar putea duce la impunerea unor taxe care sa-i scoata din joc pe cei mici. Din acest punct de vedere, calitatea de actionar la bursa este importanta, chiar daca aceasta nu conditioneaza dreptul de tranzactionare in piata.

"Bursa trebuie sa ramana a brokerilor. Iar pentru a fi cu adevarat asa, e nevoie ca sa avem statut de organism de autoreglemnatre", crede Valeriu Velciu, presedinte Unicapital.

"Accesul in actionariat trebuie sa fie limitat doar la intermediari (banci, SSIF), pentru ca acestia stiu problemele pietei si vor actiona in interesul acesteia", spune Razvan Pasol, presedintele SSIF Intercapital. "Poate ca, economic vorbind, si investitorii si emitentii ar fi firesc sa se poata exprima in AGA, aceasta aducand un plus de incredere in piata", spune Septimiu Stoica.

"Personal, cred ca orice operator al pietei financiare poate fi actionar", spune Paul Miclaus, vicepresedintele CNVM, precizand insa ca "nu le putem impune brokerilor cum sa voteze. Rolul nostru (CNVM) este sa spunem insa ca accesul in piata nu poate fi ingradit nici unui intermediar si apoi sa stabilim ca nu poate fi actionar la bursa un carnatar".

Cu ochii pe o fuziune externa

Discutia despre un loc de actionar capata o noua dimensiune daca luam in calcul posibila intrare a bursei romanesti in atentia unui mare investitor de profil.

De altfel, se pare ca brokerii romani gandesc fuziunea inauntru si ca o etapa pregatitoare a unei fuziuni transnationale. Dupa integrarea celor doua burse, va urma, "cel mai probabil", trecerea la etapa urmatoare - incorporarea bursei monetar-financiare de la Sibiu, astfel incat Bursa de la Bucuresti sa acopere si instrumentele derivative.

"In aceasta luna vom supune dezbaterii publice un plan prin care vizam identificarea solutiilor inteligente si creative de integrare regionala, pastrand insa identitatea bursei romanesti", spune Septimiu Stoica, vicepresedinte al Bursei de Valori Bucuresti.

Despre fuziune, vazut in primul rand ca un proces de consolidare a activitatilor si de reducerea costurilor, incepe sa se vorbeasca tot mai insitent in Europa de Vest. Exista deja Euronext, a doua mare bursa de valori din Europa, formata in 2000 prin fuziunea pietelor din Amsterdam, Paris si Bruxelles. Euronext mai opereaza Bursa din Lisabona si piata de instrumente financiare derivate LIFFE din Londra. La inceputul anului, London Stock Exchange purta discutii de fuziune atat cu Euronext, cat si cu Deustche Borse. Ca si-n celelate segmente ale pietei financiare (banci, asigurari), lupte grele se dau acum pe fronturile de Est. Anul trecut, bursa de la Viena si un grup de banci austriece au cumparat majoritatea actiunilor bursei de valori de la Budapesta.