"In cazul economiei romanesti, unele ajustari ar fi fost foarte dureroase fara asistenta financiara externa. De exemplu, daca riscul aparitiei gap-ului de finantare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat intr-o criza a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflatiei si implicit asupra activelor financiare ale populatiei denominate in lei", subliniaza Isarescu, intr-o dizertatie sustinuta astazi, cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania.

Potrivit calculelor bancii centrale, Romania ar fi putut avea, in 2009, un deficit de finantare estimat intre 7,5 si 16 miliarde de euro, depinzand de sentimentul investitorilor straini si de dorinta lor de a reinnoi liniile de finantare ale bancilor si ale companiilor private, anunta NewsIn.

Totodata, guvernatorul BNR considera ca "alte ajustari, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, in conditiile in care in timpul ciclului de intrari mari de capitaluri acestea ajunsesera la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilitati reduse".

"In acest context, acordurile cu UE si cu FMI au furnizat doua elemente esentiale pentru economia romaneasca: acoperirea deficitului de finantare externa si credibilitate. Importul de credibilitate de la UE si FMI a facut ca unele finantari private sa nu se mai reduca sau sa se reduca mai putin. Pe aceste cai, masurile incluse in acordurile mentionate au asigurat finantarea economiei romanesti", mai spune Mugur Isarescu.

"Optiunea politicii fiscale in Romania a fost imprudenta intre anii 2004-2008"


Imprudenta politicii fiscale in 2004-2008 a fost provocata de faptul ca decidentii au considerat ca "timpurile bune" au venit odata pentru totdeauna, ceea ce a determinat expansiunea cheltuielilor, si de anul electoral 2008, care a amplificat si mai mult cheltuielile, a mai spus guvernatorul BNR.

"In principiu, politica fiscala poate sa atenueze unele efecte nedorite ale intrarilor mari de capitaluri sau sa le sporeasca. Efectele sunt amplificate deoarece componentele ciclice ale PIB, intrarile nete mari de capitaluri si cresterea in termeni reali a cheltuielilor bugetare se potenteaza reciproc", a explicat Mugur Isarescu.

Astfel, guvernatorul BNR considera ca "din aceasta perspectiva, dar si din perspectiva faptului ca intrarile mari de capitaluri sunt asociate cu crize financiare, optiunea politicii fiscale in Romania a fost imprudenta intre anii 2004-2008".

"In Romania au fost doua cauze pentru aceasta imprudenta, ambele pe deplin explicate in literatura de specialitate. Prima a fost aceea ca decidentii au considerat ca "timpurile bune" au venit odata pentru totdeauna, ceea ce evident insemna ca expansiunea cheltuielilor putea fi permanenta. A doua a fost anul electoral 2008, care a amplificat cheltuielile si mai mult. Politica fiscala laxa a cheltuielilor a pus bazele pentru o contractie fiscala involuntara in eventualitatea scaderii economiei", a mai precizat Isarescu.