Wall-Street: Cum caracterizati decizia BNR de a reduce dobanda de politica monetara cu 0,5 p.p. la 6,5%?

Radu Craciun: In mare parte era o decizie asteptata datorita faptului ca, daca ne uitam la evolutia pietei interbancare din ultimele doua saptamani, observam dobanzi practic cu mult sub dobanda cheie, asta in conditiile in care Banca Nationala nu a dat semne ca are un disconfort legat de aceste dobanzi foarte scazute.

In momentul de fata, Banca Nationala este, oarecum, intr-un proces de recuperare a diferentei fata de realitatea din piata, in conditiile in care dobanda de politica monetara era, din nou, decuplata de dobanzile din piata interbancara. Spun din nou pentru ca daca ne uitam la ultimele 6 luni vom vedea ca asa-numita dobanda de referinta, practic, nu prea mai era de referinta.

La sfarsitului anului trecut, in contextul tensiunilor politice, dobanzile erau mult mai mari decat dobanda de politica monetara, iar in ultimele 2 luni dobanzile au fost mai mici decat dobanda cheie.

Wall-Street: De ce au ajuns dobanzile mai mici pe piata interbancara? Din cauza excesului de lichiditate?

Radu Craciun: Explicatia este mai profunda decat atat. In mod evident, in ultimele 12 luni Banca Nationala a preferat in mod constant o stabilitate mai mare a cursului in dauna dobanzilor.

In mod normal, pe pietele dezvoltate bancile centrale cultiva stabilitatea dobanzilor prin dobanda de referinta, care reprezinta o ancora pentru dobanzile pe termen scurt de pe pietele interbancare, dar lasa cursul sa fluctueze.

In cazul nostru, cursul a fost mentinut extrem de fix cu pretul volatilitatii dobanzilor. Atunci cand existau presiuni de depreciere a leului dobanzile automat cresteau, iar acum, cand avem presiuni de apreciere a leului dobanzile scad. O astfel de evolutie ne aduce oarecum mai aproape de ceea ce se intampla in statele care au consiliu monetar, decat in cele cu piete mature si libere.

Wall-Street: Practic, la noi politica monetara nu se axeaza in totalitate pe tintirea inflatiei…

Radu Craciun: Politica monetara se axeaza si pe stabilitatea dobanzilor, dar in ultima vreme a fost orientata foarte mult pe stabilitatea cursului de schimb sau pe tintirea inflatiei prin intermediul cursului de schimb.

Wall-Street: O sa vedem in economie efectele acestei scaderi a dobanzii cheie? Banca Nationala a subliniat ca dobanzile la depozitele si creditele noi sunt inca ridicate comparativ cu dobanda cheie.

Radu Craciun: Atata vreme cat dobanda cheie nu mai este cheie, ea isi pierde in mare parte relevanta pentru banci.

Ceea ce conteaza pentru banci sunt dobanzile reale de pe piata interbancara, iar in conditiile in care ele erau deja mai mici decat dobanda de politica monetara, bancile, in mare parte, erau deja aliniate la realitate. Deci, faptul ca dobanda de politica monetara a mai scazut cu inca 50 de puncte de baza nu induce nicio schimbare in situatia din piata, dupa cum nici nu garanteaza bancilor ca, la un moment dat, dobanzile din piata interbancara nu ar putea sa sara peste dobanda de politica monetara.

Din pacate, dobanda de politica monetara, datorita istoriei, nu mai ofera un caracter de predictibilitate pentru banci. Bancile au o anumita retinere in a scadea mai repede dobanzile, iar asta se datoreaza si apetitului lor scazut de risc, dar se datoreaza si volatilitatii pietei interbancare pentru ca ele nu pot sa reduca foarte mult dobanzile la credite si ulterior sa se trezeasca ca piata monetara ofera dobanzi mai mari decat cele preconizate.

Wall-Street: In aceste conditii, cand vedeti posibila reluarea sustenabila a activitatii de creditare?

Radu Craciun: Creditarea se va relua atunci cand bancile o sa isi doreasca sa dea credite pentru ca in momentul de fata nu exista nicio banca care sa spuna ca nu vrea sa crediteze, dar, pe de alta parte, dobanzile pe care le practica la credite sugereaza, mai degaba, faptul ca nu mai exista un apetit pentru creditare din partea bancilor. Ele sunt inca foarte precaute si, dintr-un anumit punct de vedere, aceasta situatie poate fi inteleasa.

Foarte multe dintre banci au in bilanturile lor active pe care au trebuit sa le recupereze in schimbul unor credite neperformante, care nu au unde sa le vanda si de care trebuie sa scape (case, terenuri, masini, utilaje). Bancile inca trebuie sa isi faca curatenie in propriul bilant si pana nu finalizeaza acest proces, care nu se va finaliza de pe o zi pe alta, au o anumita retinere in a lua risc nou, in a credita noi firme sau noi persoane fizice.

Aceste lucruri ma fac sa cred ca procesul de reluare a creditarii va fi unul lent si cred ca ar putea sa inregistreze o crestere mai importanta abia in a doua jumatate a acestui an.

Wall-Street: Mai poate continua Banca Nationala relaxarea politicii monetare?

Radu Craciun: Banca Nationala, din pacate, nu poate sa faca prea multe si observam acest lucru si daca ne uitam si la bancile centrale din alte state. FED, BCE, Banca Angliei au inundat pietele cu lichiditati care nu se regasesc in activitatea de creditare. Cu alte cuvinte, bancile prefera ca lichiditatile pe care le au fie sa le investeasca in titluri de stat, fie sa le tina la Banca Nationala, orice numai sa nu se expuna prin creditare.

In concluzie, banca centrala poate sa mentina excesul de lichiditate din piata, ceea ce ma astept sa si faca, inclusiv prin continuarea procesului de scadere a dobanzilor, poate in pasi mai mici decat a procedat pana acum, de 25 de puncte de baza, dar in ultima instanta reluarea activitatii de creditare va depinde doar de dorinta bancilor comerciale de a o face.

Wall-Street: Cum ar putea arata dobanzile la credite la finalul anului? Vor ajunge creditele in lei mai atractive decat cele in euro?

Radu Craciun: Este greu de estimat un nivel, dar pariul meu este ca in 12 - 18 luni dobanzile la lei vor concura cu dobanzile la euro. Creditele in lei ar putea ajunge atractive chiar mai devreme deoarece intotdeauna la un credit in euro exista si o expunere valutara. Un credit in lei poate costa un pic mai mult decat unul in euro, dar aceasta diferenta poate fi compensata de eliminarea riscului valutar.