Declarația vine într-un moment în care cursul a urcat miercuri la un nou maxim istoric (5,2688 lei/euro), iar incertitudinea politică pune presiune suplimentară pe leu și pe încrederea investitorilor.
„Un curs de 6 lei ar însemna o depreciere de peste 12% a leului față de euro și ar avea un impact hiperinflaționist clar. BNR nu are cum să permită așa ceva”, a declarat Radu Crăciun, pentru Wall-Street.ro
Leul s-a depreciat cu 3,2% în ultimele două săptămâni, mișcare ce a avut loc după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD, AUR și „PACE, Întâi România” a trecut de votul Parlamentului, iar Guvernul condus de Ilie Bolojan a căzut. Mai exact, cursul de schimb a urcat de la 5,0989 lei/euro (20 aprilie) la 5,2688 lei/euro (6 mai).
Radu Crăciun spune că banca centrală are ca obiectiv principal controlul inflației, iar o depreciere severă a leului ar lovi exact în această zonă. Un euro mult mai scump ar majora prețurile produselor importate, costurile companiilor care cumpără materii prime sau servicii în valută și ar pune presiune pe consumatori.
”Adevărul este că alte lucruri se vor întâmpla cu mult înainte să avem un curs la 6 lei. În astfel de condiții, BNR va lua măsuri de drenare a lichidității de pe piața monetară, ceea ce va împinge dobânzile interbancare în sus. Contramăsura la o depreciere substanțială va fi o creștere generalizată a dobânzilor în lei”, a explicat anterior Radu Crăciu, într-o postare pe LinkedIn.
În condiții politice vitrege, deprecierea, chiar dacă se va produce, nu va fi atât de catastrofală pe cât se înghesuie mulți să o prognozeze. Vestea proastă este că ea va veni la pachet cu o creștere generalizată a dobânzilor, ceea ce va scumpi toate creditele: pentru stat, companii și populație. Ar fi echivalentul unei recesiuni certe, pentru a nu aluneca în hiperinflație.
Radu Crăciun, vicepreședinte AAI
Soluțiile BNR pentru a opri deprecierea leului: Creșterea dobânzilor sau vânzarea de valută din rezerve
Radu Crăciun consideră că, înainte ca euro să poată ajunge la 6 lei, BNR ar interveni să facă leul mai greu de obținut și mai atractiv pentru investitori/deponenți. Instrumentul principal ar fi „drenarea lichidității”, adică reducerea cantității de lei disponibili în sistemul bancar.
Când băncile au mai puțini lei disponibili, acei lei devin mai „scumpi”. Rezultatul ar fi acela că nivelul cursului de schimb s-ar menține stabil, însă dobânzile interbancare ar puta crește.
„În plus, instrumentul dobânzii a fost folosit de fiecare dată când au apărut presiuni excepționale pe curs. Mandatul băncii centrale este ținerea sub control a inflației, nu creșterea economică. Guvernul are obiectiv creșterea economică”, a explicat el.
Crăciun consideră că modul în care BNR ar reacționa la deprecierea leului va depinde de natura presiunii pe curs. Astfel, BNR fie ar putea să vândă valută din rezerve și să cumpere lei, fie ar putea crește dobânda de politică monetară. Dacă dobânda de politică monetară crește, creditele se scumpesc iar cererea de lei pentru creditare scade.
„Mecanismul prin care BNR va realiza acest lucru depinde de cât de dramatice sunt evoluțiile. În cazul în care apare o presiune speculativă pe curs sau un eveniment intempestiv, cu siguranță BNR nu va mai aștepta următoarea ședință de politică monetară pentru a decide creșterea dobânzii de politică monetară”, a spus Radu Crăciun.
În prezent, dobânda de politică monetară a României este de 6,5%. Ea nu a mai fost modificată din august 2024. Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc pe data de 15 mai 2026.
„BNR nu a modificat până acum dobânzile pentru că se află într-o poziție de «wait&see». Aceste decizii nu se iau în grabă. Banca trebuie să vadă dacă e un fenomen tranzitoriu sau nu (n.red. fluctuațiile recente de curs)”, a menționat Radu Crăciun.
Horia Gustă: Indiferent ce guvern va veni, de undeva trebuie să taie
Dincolo de reacția BNR și de presiunile de pe piața valutară, stabilizarea leului depinde și de capacitatea viitorului guvern de a livra rapid un plan fiscal credibil. Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), spune că ajustarea bugetară nu mai poate fi evitată, indiferent de formula politică ce va ajunge la Palatul Victoria.
„Aceste măsuri sunt necesare, pentru că deficitul este mare. Indiferent ce guvern va veni, unele măsuri trebuie luate. Să nu ne îmbătăm cu apă rece: de undeva trebuie să se taie, trebuie reduse cheltuieli”, a afirmat Horia Gustă.
Astfel, pentru investitori, nu este suficientă doar instalarea unui guvern, ci este nevoie de o formulă executivă capabilă să reducă deficitul și să respecte angajamentele asumate față de Uniunea Europeană. În lipsa unor măsuri clare, presiunea pe curs, pe costurile de finanțare ale statului și pe încrederea investitorilor poate continua.
Horia Gustă spune că primul pas rămâne formarea unui guvern cu susținere parlamentară, pentru că doar un executiv votat poate asuma măsuri fiscale sensibile.
„În primul rând, trebuie să avem un guvern care să fie votat de Parlament. Aceasta este prima condiție: un premier propus în urma consultărilor, care să formeze un guvern aprobat de Parlament. Sper ca partidele să dea dovadă de înțelepciune și să ajungă la o formulă de coaliție guvernamentală. Apoi trebuie să vedem care sunt problemele ce trebuie abordate cu prioritate. Prima dintre acestea este deficitul bugetar și încadrarea în limitele de deficit asumate față de Uniunea Europeană”, a declarat Horia Gustă.
România rămâne una dintre economiile europene cu cele mai mari presiuni fiscale, după ce deficitul bugetar a urcat la 9,3% din PIB în 2024, de la 6,7% în 2023, în pofida faptului că țara se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020. Anul trecut, deficitul a fost redus la 7,65%.
Planul fiscal asumat de România prevede o corecție graduală, cu reducerea deficitului ESA de la 7% din PIB în 2025 la 2,5% din PIB în 2031, iar Consiliul UE a revizuit în iulie 2025 traiectoria de ajustare, cerând României să ia măsuri pentru reducerea deficitului și să închidă procedura de deficit excesiv până în 2030.
