Nuclearelectrica cade pe bursă după oprirea reactoarelor. Bolojan le ceruse românilor să consume mai puțin curent

Nuclearelectrica este compania de stat care operează Centrala nucleară de la Cernavodă, unde funcționează cele două reactoare nucleare ale României.

Acțiunile SNN înregistrau o scădere de 3,5% la debutul ședinței de joi și se aflau pe locul al doilea în topul lichidității de la BVB. Valoarea tranzacțiilor cu titlurile Nuclearelectrica ajunsese la 3,22 milioane de lei.

Compania era depășită doar de Banca Transilvania, ale cărei acțiuni generaseră tranzacții în valoare de 4,8 milioane de lei.

La ora 11:28, cotația Nuclearelectrica era de 64,8 lei, în scădere cu 3,43%. Acțiunile deschiseseră ședința la 65,9 lei și coborâseră până la un minim de 63,1 lei.

Centrala de la Cernavodă, oprită din cauza secetei severe

Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 va fi oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 29 iulie sau în dimineața zilei de 30 iulie 2026, în funcție de evoluția nivelului Dunării.

„Unitatea 2 va fi oprită controlat din cauza nivelului extrem de scăzut, fără precedent, al Dunării, cauzat de seceta severă”, a transmis Nuclearelectrica.

Compania a explicat că măsura are un caracter preventiv și este aplicată atunci când parametrii asociați nivelului Dunării se apropie de limitele de exploatare admise. Decizia urmărește menținerea marjelor de siguranță și respectarea procedurilor și standardelor de securitate nucleară.

Unitatea 1 fusese deja oprită în stare sigură începând de marți. Cele două unități operate de centrala de la Cernavodă au fiecare o capacitate de 700 MWe.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) estimează că, în intervalul 29 iulie-5 august, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea până la 1.500 m3/s.

Nivelul este mult sub mediile multianuale, de 4.700 m3/s în luna iulie și de 3.900 m3/s în august. Cel mai redus debit înregistrat anterior a fost de 1.400 mc/s, în anul 1985.

Potrivit explicațiilor oferite de Bolojan, în anii anteriori debitele din această perioadă se situau între 3.900 și 4.500 de metri cubi pe secundă, în timp ce nivelul actual ajunsese la 1.600 de metri cubi pe secundă și continua să scadă. Dacă nivelul apei coboară sub 2 metri, pompele care alimentează centrala cu apă trebuie oprite.

Bolojan cere reducerea consumului între orele 20:00 și 23:00

Oprirea Unității 1 a scos din producție aproximativ 550 MW, reprezentând mai puțin de 10% din producția de energie, în condițiile în care consumul zilnic se situează la aproximativ 7.000 MW, potrivit datelor prezentate de Ilie Bolojan.

Prin oprirea Unității 2, sistemul energetic pierde încă aproximativ 600-650 MW. Cumulate, cele două unități produceau în jur de 1.300 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul înregistrat într-o zi din această perioadă.

Pentru acoperirea deficitului, România trebuie să crească producția de energie pe bază de gaze naturale și să folosească producția fotovoltaică, eoliană și capacitățile de stocare. O altă soluție este majorarea importurilor de energie.

Intervalul critic este între orele 20:00 și 23:00. Dintr-un consum de aproximativ 7.000 MW, România importa deja circa 1.700 MW în orele de seară, înainte de oprirea completă a centralei.

Bolojan a făcut un apel către populație și către marii consumatori industriali pentru o reducere voluntară a consumului în acest interval. În restul zilei, producția fotovoltaică, eoliană și capacitățile de stocare reduc presiunea asupra sistemului energetic.

Situația ar putea dura între una și două săptămâni, deoarece prognozele nu indică o creștere a precipitațiilor în bazinul inferior al Dunării. După această perioadă, debitul ar urma să crească suficient pentru ca cel puțin una dintre cele două unități să poată fi repornită.

Bolojan a precizat că, în prezent, nu există probleme privind importurile, însă seceta afectează și alte centrale din regiune. Cel puțin un grup al centralei de la Pacs, din Ungaria, a fost deconectat.