Perceputa, cel putin in teorie, ca un loc de unde se pot atrage bani cu sacul, piata de capital nu a ajuns, in Romania, chiar la acest nivel. Oricum, atragerea de bani prin intermediul majorarilor de capital a inceput sa aiba, incet-incet, succes in randul emitentilor de la BVB.

Emitentii de la Bursa de Valori Bucuresti au atras in anul 2005, de pe piata de capital, in total, circa 677 milioane de lei. Daca avem in vedere un curs valutar mediu de 3,5 lei pe euro, inseamna 193 de milioane de euro.

O suma importanta, insa probabil mai mica decat potentialul pietei de capital. Doar oferta publica initiala a Flamingo International a adunat investitori dispusi sa plateasca mai bine de 150 de milioane de lei pentru actiunile puse in joc, desi dorea sa atraga doar 45 de milioane. Asadar, o cincime din sumele pe care le-au atras companiile prin intermediul acestei metode pe tot parcursul anului. “E o suma bunicica si trebuie luata in serios”, afirma Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. “Faptul ca emitentii au atras atatia bani arata ca piata devine cu adevarat o sursa de finantare pentru companii, si asta nu numai prin declaratii sforaitoare.

Oricum, suntem in continuare destul de jos, avand in vedere ca in afara sumele atrase de pe piata de capital sunt mai mari decat creditele bancare”, adauga el. La acest capitol, ajungem usor la concluzia ca diferenta e neta in favoarea finantarii prin intermediul bancilor, fara sa fie nevoie de prea multe cercetari. Cea mai mare operatiune de acest fel a fost cea de la Rompetrol Rafinare Constanta, hotarata in Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor din 15 noiembrie 2004 si operata la 23 martie 2005. In cadrul acesteia, au fost subscrise 3,6 miliarde de actiuni noi, iar suma atrasa de companie s-a ridicat la 363,5 milioane de lei.

Alte aporturi importante de capital au mai primit prin intermediul Bursei Alro Slatina, Banca Transilvania, Flamingo International (cu ocazia listarii) si Impact.

In cazul Alro, nu a fost vorba chiar de o atragere de capital de pe piata, ci mai degraba de o manevra a actionarilor principali pentru a-si majora ponderea in capitalul social al companiei, stiut fiind faptul ca AVAS nu poate subscrie la majorari.

Cea mai “versata” companie de la bursa in privinta atragerii de bani este, fara indoiala, Impact, care a avut pana acum nu mai putin de noua majorari prin aport in numerar din partea actionarilor. Pe parcursul lui 2005, compania de constructii a atras aproape 30 de milioane de lei de la investitorii de pe piata.

Bani multi, atrasi de putini emitenti

Banca Transilvania, si ea una dintre companiile care au apelat de mai multe ori la aceasta metoda, a atras in primavara 53 de milioane de lei prin intermediul Bursei, in cadrul unei majorari de capital mai ample. Noii veniti nu s-au lasat mai prejos, Flamingo exceland cu o majorare a capitalului, in total, de circa 45 de milioane de lei, cu ocazia lansarii in lumea bursiera.

Citeste si:

Daca, in ceea ce priveste valoarea lucrurile stau destul de bine, numarul de companii care au apelat la aceasta metoda este infim. Doar 11 din cele 67 de companii de la Bursa (le excludem din calcul pe cele doua nou venite de la Rasdaq) este un numar extrem de mic. Mai putin de jumatate dintre emitenti, mai precis 32, au apelat in istoria lor bursiera la majorari de capital prin aport in numerar, iar majoritatea au facut ultima oara acest lucru in 2001 sau 2002. E destul de logica, in aceste conditii, intrebarea: ce cauta celelalte 35 de companii la cota, din moment ce nu au folosit (decat cel mult la listare) cel mai important avantaj pe care il ofera piata de capital: obtinerea de finantare cu costuri minime.

“Cea mai mare problema este mostenirea”, opineaza Razvan Pasol. “Majoritatea emitentilor au ajuns la Bursa in urma programului de privatizare in masa, ca masura administrativa, fara sa se gandeasca la ceea ce inseamna piata de capital. Drept urmare, acestor emitenti le e mai greu sa inteleaga mecanismul si sa se foloseasca de avantajele oferite de tranzactionarea pe piata de capital. In plus, este vorba si de strategie. Pe piata de capital, nu platesti nimic pentru finantare, dar ti se poate dilua participatia in cadrul companiei. Nu le poti avea pe toate”, spune el.

Daca privim lista societatilor care au primit aporturi in numerar din piata in ultima vreme, nu putem sa nu observam ca marea majoritate a acestora sunt dintre cele care s-au listat din proprie initiativa, ca urmare a unei nevoi de finantare. Hotararea de a intra la Bursa a fost luata in toate aceste cazuri constient, voluntar, fara ca cineva sa impinga de la spate firma respectiva in “groapa cu lei”. In general, planurile nu sunt facute doar pentru banii din oferta publica initiala, ci si pentru viitor. Dintre cele 11 companii care au luat finantari de pe piata de capital in ultimul an, sapte sunt listate din proprie initiativa, in “era privata”. Bineinteles, toate au in acest moment actionari majoritari privati.

“Piata de capital a inceput sa devina cu adevarat o sursa de finantare pentru companii, si asta nu numai prin declaratii sforaitoare.”
Razvan Pasol,
presedintele Intercapital Invest

Sume atrase In 2005 de pe piata de capital de emitentii listatI la BVB

Compania Aporturi in numerar (milioane lei)

Alro Slatina 141,25
Armatura Cluj 7,61
Banca Transilvania 53,40
Flamingo International 44,96
Impact 29,34
Rompetrol Rafinare 363,57
Siretul Pascani 5,98
SSIF Broker 8,95
Vrancart Adjud 17,47
Sinteza Oradea 3,30

Avantaje si dezavantaje

• Finantarea cu ajutorul pietei de capital poate fi un instrument extrem de eficient.
• Faptul ca banii nu trebuie returnati ajuta foarte mult, iar sumele care pot fi atrase de la Bursa sunt extrem de mari. In plus, oferta slaba din acest moment face ca investitorii sa nu fie foarte pretentiosi la asemenea oportunitati. Cu siguranta, nu la fel de pretentiosi precum o banca.
• Totusi, actionarii majoritari sunt de multe ori tematori la ideea ca ponderea detinerilor lor in capitalul societatii se va diminua, iar in unele cazuri, poate ajunge sub pragul de 50%.
• Faptul ca in randul emitentilor de la Bursa nu prea se gasesc si companii care sa aiba actionari majoritari cu potential financiar ridicat este un mare impediment pentru functionarea eficienta a pietei de capital.