Graba cu care s-a realizat Ordonanta 50/2010 nu a avut ca efect decat construirea unui act normativ neclar, usor interpretabil si care a starnit numeroase dispute intre clienti, bancheri, avocati si chiar si politicieni. Trebuie mentionat, insa, ca directiva europeana ce sta la baza acestui act normativ dateaza inca din 2008, deci timp ar fi existat pentru dezbateri si propuneri.

Totusi, bancile au trebuit sa aplice ordonanta, dar au vrut sa isi pastreze costul imprumutului neschimbat pentru creditele din sold. Astfel, ANPC - autoritatea care s-a ocupat de proiectul ce a stat la baza acestui act normativ interpretabil - a mentionat ca bancile pot utiliza doua marje pentru a-si pastra costul.

Luand un exemplu ipotetic, la un credit in euro cu DAE de 8% dobanda era formata, in trecut, din costul intern al bancii de 4% plus o marja de 4%. In prezent, ordonanta cere transparentizarea costului creditului prin prezentarea unei formule care sa includa indicele Euribor. Deci, banca va forma costului creditului din indicele Euribor de circa 1% in prezent si o marja de 7%.

Intrebarea la care clientii vor un raspuns este - Ce vor face bancile cand Euribor va creste? O sa prefere bancherii sa reduca marjele pentru a mentine costul egal sau vor pastra marjele, iar o parte din clienti vor ajunge in incapacitate de plata?

Citeste si:

"Atunci cand indicele Euribor care intra in componenta dobanzii creditelor in euro va ajunge la 3%, este foarte posibil ca o alta componenta a dobanzii - costul riscului de tara - sa scada, astfel incat costul total al creditului sa ramana neschimbat", sustine Razvan Munteanu, vicepresedintele Raiffeisen Bank Romania responsabil de activitatea de retail.

Munteanu a precizat, astfel, ca in acele conditii banca poate reduce marja aplicata peste Euribor.

In componenta marjei este inclus si costul riscului de tara. Raiffeisen a propus autoritatilor o varianta de calculare a dobanzilor variabile dupa formula: Euribor + Costul riscului de tara + Marja, astfel incat clientii sa poata vedea mult mai usor cum evolueaza dobanda lor in functie de riscul de tara asociat Romaniei.

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania, admite ca este necesar un credit mai ieftin in Romania, iar acest lucru poate fi realizat prin reducerea costurilor administrative si a costurilor cu rezervele minime obligatorii, dar si prin reducerea riscului de tara, insa acest lucru nu tine de banci.