Printre documentele care ar urma sa fie facute publice se numara situatii privind incasarile, platile si disponibilitatile in valuta, indeplinirea planului de export-import, cheltuieli comerciale, licitatii externe, acorduri bilaterale, aranjamente bancare sau contracte comerciale, informeaza Mediafax.

La categoria "strict secret" mai figureaza referate de comision, ordine, instructiuni, note de serviciu ale BRCE, telegrame plati externe, note de fundamentare privind asimilarea in fabricatie a unor produse, note privind situatia planului valutar, situatii privind debitarea unor conturi deschise la BNR, pe ani, corespondenta privind Planul National Unic de Dezvoltare Economico - Sociala a RSR, pe ani, situatii privind incasarile si platile valutare ale RSR pe tari, ponderea valutelor din totalul incasarilor si platilor, in devize convertibile, pe ani.

Fostul presedinte AVAS Mircea Ursache a vorbit despre aceasta intentie a institutiei inca din septembrie 2009.

Ursache a declarat atunci ca autoritatea pregateste un proiect de act normativ privind declasificarea documentelor BRCE, care va fi supus spre aprobare Guvernului. El aprecia ca initiativa va fi "foarte interesanta" si pentru analistii economici, iar accesul la acest tip de documente trebuie sa fie liber.

Proiectul initiat de AVAS, publicat pe site-ul institutiei, prevede declasificarea unor documente cu nivel de clasificare "secret" si "strict secret", prevazute in doua anexe. Actul normativ va avea avizul Ministerului Justitiei si al Serviciului Roman de Informatii.

Citeste si:

Operatiunea este justificata de expirarea termenelor de clasificare si a faptului ca dezvaluirea informatiilor nu mai poate prejudicia siguranta nationala, apararea tarii, ordinea publica sau interesele persoanelor de drept public sau privat detinatoare.

Documentele au fost clasificate conform unei hotarari a Consiliului de Ministri al Romaniei din 1972. Potrivit unei HG din 2002, detinatorii de informatii secrete de stat si secrete de serviciu aveau obligatia ca in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a hotararii sa prezinte persoanelor sau autoritatilor publice imputernicite propuneri privind incadrarea acestor informatii in noi clase si niveluri de secretizare.

In 1999, statul a preluat imprumuturile neperformante ale Bancorex, iar Banca Comerciala Romana (BCR) a absorbit restul activitatilor bancii.

BCR este cea mai mare banca din Romania in functie de active si este controlata de grupul austriac Erste.

Erste Bank a preluat, in 2006, 61,88% din actiunile BCR, pentru 3,75 miliarde de euro, de la stat, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation. Grupul austriac si-a majorat ulterior participatia la peste 69%, prin preluarea de actiuni detinute de salariatii BCR.