Proiectul care a dus la digitalizarea operelor a 29 de autori si a 40 de lucrari s-a intins pe o perioada de un an. “Investitia a fost acoperita integral de UPC Romania – circa 30.000 euro pentru software-ul necesar scanarii, salariile celor circa 7-8 oameni dar si o licitatie de carte rara sustinuta de noi”, a spus Severina Pascu, CEO al operatorului telecom.

Aceasta a subliniat ca proiectul va continua, urmand ca pana la finalul anului sa fie digitalizate circa 100 de volume, inclusiv alte valori ale Bibliotecii, cum ar fi monede rare.

“Per total, UPC Romania investeste anual sute de mii de euro pentru astfel de proiecte de culturalizare – cum ar fi Digital Zoo – si nu urmarim sa atragem venituri din acestea. Suntem operator telecom, venituri atragem din televiziune, Internet si telefonie”, mai spune Pascu.

Printre operele digitalizate se numara o scriere originala a lui Galileo Galilei din 1656, Fabule ale lui La Fontaine, manuscrise ale lui Mircea Eliade, desene si acuarele ale lui Nicolae Grigorescu sau Opera Oedip a lui George Enescu.

Citeste si:

Per total, Biblioteca Academei Romane detine 14 milioane de opere. “Suntem doar 200 de oameni angajati aici, facem fata cu greu volumului de munca si legislatia nu ne este favorabila, din pacate. Unii dintre noi trebuie sa se pensioneze si nu avem voie sa angajam un om nou decat la 7 oameni plecati”, spune Florin Filip, director general al Bibliotecii Academiei Romane, explicand astfel durata mare si greutatea cu care s-au digitalizat cele 40 de opere. Acestea vor fi incarcate, in viitorul apropiat, si pe site-ul oficial al UPC Romania, dar si pe site-urile altor parteneri ai operatorului telecom, pentru o mai mare vizibilitate.

Pe plan international, companii gigant precum Google sau IBM sunt implicate in proiecte similare, de o anvergura masiva.

Sefa UPC Romania a refuzat sa ofere informatii despre evolutia pietei telecom pe primul trimestru, estimari de afaceri sau sa comenteze privind zvonurile preluarii companiei de catre concurentul RCS&RDS.