“India este o tara foarte mare, in anumite zone temperaturile pot depasi 45 de grade. Eu am copilarit in partea de nord a Indiei, deci aceea pot spune ca este preferata mea, desi si partea de sud este foarte frumoasa. In nord, fiind si Himalaya, ninge frecvent, deci sunt toate anotimpurile”, spune Ravinder, zambind, in timp ce se aseaza pe scaun, comod.

Incaperea, de la etajul restaurantului, este destul de mica, insa amenajata cu gust. Inca o data am multumit, atat verbal cat si in gand, zeului Aer Conditionat. Daca nu exista, ar trebui sa existe.

Ravinder Takkar a plecat din India la o varsta inca frageda, stabilindu-se in Statele Unite, unde, de altfel, a si facut facultatea. In copilarie, probabil influentat de peisajul montan din nordul Indiei, isi dorea sa devina…alpinist. Acum, cand isi aduce aminte, rade cu veselie.

(Foto: Mircea Dragos)

Ravinder este o persoana foarte interesanta – ii place foarte mult sa povesteasca si pune pasiune cand relateaza ceva din trecutul sau; pe de alta parte, este o personalitate puternica si sunt convins ca poate fi extrem de dur, sever, atunci cand este cazul; totodata, ii place ironia si are un simt al umorului ridicat.

In timp ce incercam sa ne revenim de la caldura dogoritoare de afara, Ravinder povesteste o aventura de-ale sale, pe munte, de la inceputul anilor ‘90. Traia pe atunci aproape de Seattle, zona in care se afla cel mai inalt varf de pe coasta de Vest a SUA, un munte vulcanic de circa 7.000 de metri care a erupt ultima oara in 1984. Impreuna cu fratele sau a incercat escaladarea varfului insa, asa cum se intampla deseori pe munte, au fost cuprinsi (si surprinsi) de ceata, nu vedeau la un metru in fata lor. A trebuit sa vina salvamontul sa ii salveze, in conditiile in care pe vremea aceea nu existau inca, pe scara larga, telefoane mobile si cu atat mai putin acoperire.

“Si aici s-a terminat cariera mea de montanier!”, spune el, razand.

Seful Vodafone este extrem de adaptabil, obisnuit sa fie diferit. “Chiar si in tara mea, reprezint doar 2% din intreaga populatie, cu atat mai mult in alte tari”, spune el, eu simultan ridicand din spranceana dreapta. In ce sens este minoritar? “Felul in care arat, ma imbrac, religia…m-am obisnuit sa fiu diferit asa ca am invatat sa ma si adaptez. Am lucrat in multe medii, multe culturi dar, la final de zi, iti dai seama ca tot oameni suntem si diferentele sunt, pana la urma, nu atat de mari”.

Nu sunt eu omul care sa moara de foame…

Intre timp, vine un chelner, elegant, ne intreaba ce dorim sa comandam. Pe caldurile acestea, o limonada pare sa i se potriveasca lui Ravinder – cu apa minerala, in timp ce eu comand o bere rece. Totodata, Ravinder comanda si cateva aperitive, pentru amandoi. “Nu sunt genul de om care sa moara de foame! Imi amintesc, cand ma pregateam sa plec la facultate, am auzit-o pe mama mea vorbind cu cineva . Ca orice mama, era ingrijorata, urma sa plec peste Ocean, ce sa imi iau cu mine, cum sa ma compoort, oare o sa ma descurc si asa mai departe. Apoi am auzit-o zicand: cat despre mancare, nu imi fac nicio problema!”, povesteste, cu umor, CEO-ul Vodafone.

In Statele Unite a studiat ingineria (Computer Science), in 1988. “Erai un bebelus pe atunci”, rade Ravinder. “Primul meu computer a fost un Tandy , doar o tastatura pe care o cuplai la televizor si puteai sa scrii mici programele cu el. Din pacate, odata scos din priza, tot ce ai lucrat se stergea. “Am programat, in Basic, pe televizor, ceva luni bune!”.

Din 1994, Ravinder a fost angajat la Vodafone si, de atunci, a ramas fidel companiei din Marea Britanie. Atunci a avut si primul telefon mobil. “Primul meu mobil, un Motorola «caramida». Era foarte incitant sa pot suna pe oricine, oricand”.

In acea perioada, tanarul Ravinder, proaspat iesit de pe bancile facultatii, nu incerca sa vizualizeze in ce directii se va indrepta tehnologia, ce ar putea urma, ce strategii telecom vor fi sustenabile si alte concepte cu care, fara indoiala, “se lupta” in prezent, de la conducerea filialei locale a Vodafone. “Pe atunci eram mai interesat de prietena mea, viitoarea mea sotie, de calatorii…interese de om tanar. Nu eram destul de experimentat cat sa prevad ce ar putea urma”, spune el. Primul job la Vodafone – business analyst, o modalitate excelenta de a invata. “Pentru inceput, faceam doar ce mi se spunea; dupa un timp insa, am inceput sa interactionez din ce in ce mai mult cu manageri, sa pun intrebari, sa aflu lucruri din spatele responsabilitatilor mele si, astfel, poti evolua”, spune el. “Incepusem sa vin cu idei adiacente, sa incerc sa abordez provocarile si din alte unghiuri si, fara sa iti dai seama, incepi sa delegi din responsabilitati si sa te ocupi de lucruri la care te pricepi mai bine”.

Antreprenorul Ravinder Takkar

Din primul sfert de ora al conversatiei realizez ca stilul lui Ravinder poate fi considerat destul de antreprenorial, asa ca il intreb daca, vreodata, a cochetat cu ideea de a-si deschide el mica sa afacere, sau sa sprijine pe altcineva care deja o are.

“Amuzant este faptul ca, in final, viata este o poveste si un cumul de experiente, cu astea ramai. Am multi prieteni la Silicon Valley, majoritatea sunt antreprenori in serie si au reusit foarte multe. Ideea este ca nu au plecat niciodata din Silicon, acolo este viata lor. Si cand ne intalnim, imi spun: «Ravinder, esti FIX opusul nostru! Esti de 21 de ani intr-o companie, ce se intampla cu tine!? Toata lumea vine in Silicon Valley sa faca lucruri si tu esti acela care face nota discordanta.»”.

“Pe hartie, da, asa pare insa, in realitate, in 21 de ani am avut atatea oportunitati, am aflat atatea lucruri, am schimbat foarte des pozitiile, incat nu au existat momente de monotonie. A trebuit sa depasesc provocare dupa provocare, nu am avut timp sa ma gandesc ca am nevoie de o schimbare pentru ca, imediat, aparea schimbarea”, spune el.

Provocarea de acum o reprezinta piata, foarte concurentiala, aceea de a fi prezent intr-o tara noua in care inca trebuie sa invete particularitatile de business dar si cele umane.

In ceea ce priveste intraprenoriatul, Ravinder considera ca cel mai important este sa le transmiti angajatilor, clar, ca ii incurajezi sa vina cu idei inedite, sa inoveze, sa gandeasca diferit. “Provoaca-i sa gandeasca in afara normelor cu care sunt obisnuiti si fa-i sa inteleaga ca aceasta atitudine este incurajata”.

Oamenii nu devin antreprenori daca le zici sa devina, considera el. Trebuie doar sa le oferi sansa de a se desfasura si acesta este cel mai mare beneficiu pe care il pot primi angajatii, considera CEO-ul companiei Vodafone. “Transmit colegilor sa incerce sa abordeze provocarile diferit si, chiar daca esueaza, nu este nicio problema. Important este ca angajatii sa simta ca sunt liberi sa abordeze problemele din unghiuri diferite”.

Mai mult de atat, Vodafone desfasoara, intern, mici “concursuri de idei”. Una dintre cele mai recente: CFO pentru o zi, in cadrul careia toti angajatii companiei pot trimite idei despre cum sa eficientizeze un anumit segment din companie, daca ar avea acces la banii companiei.

“Am primit sute de idei; le-am selectat pe cele mai bune zece, apoi am aranjat o intalnire cu CFO-ul companiei si am ales castigatorul. Nu doar ca l-am ales, dar l-am si laudat in intreaga companie, oferindu-i tinerei o excursie, la alegere, in tara dorita, unde va avea ocazia sa se intalneasca cu oricine doreste ea din cadrul Vodafone”, povesteste, mandru, Ravinder. Din pacate nu a dorit sa relateze ideea – “vreau sa fie simtita, nu sa o povestesc si sa o preia concurentii!”.

L-am intrebat pe cand “CEO for a day”. Rade si spune ca este in plan, insa s-ar putea dovedi ceva mai…dificil. “Oamenii s-ar putea simti timorati, intimidati…”, rade Ravinder.

Prima impresie despre Romania

Ravinder a ajuns in Romania la finalul lunii ianuarie 2014, pentru a se pregati sa preia stafeta de la Inaki Berroeta, fostul CEO al companiei. Prima remarca - faptul ca era cald pentru luna ianuarie!

Pranz cu primul om din Vodafone: Despre business, Mahatma Gandhi si valorile unui manager de top

Pranz cu primul om din Vodafone: Despre business, Mahatma Gandhi si...

“Romania mi s-a parut foarte frumoasa, inca din prima! Inainte de a veni, am trait in Londra si, acolo, din pacate, mi s-a format o imagine mai putin pozitiva despre tara”, spune Ravinder. Chiar inainte de a veni in tara, in drumul spre aeroport, taximetristul l-a intrebat unde calatoreste. Cand a spus Romania, taximetristul a facut o remarca extrem de negativa care “l-a scos din sarite” pe Ravinder si, povesteste el, acum zambind, “aproape ne-am luat la bataie, mi s-a parut extrem de deplasat! L-am intrebat de ce a facut acel comentariu la adresa unui oras, Bucuresti, spunandu-i ca este extrem de stupid si arogant, asa ca ne-am cam luat la harta. Ajuns in tara, stand aici pentru un timp, calatorind, realizez ca impresia unora din Marea Britanie, mai putin pozitiva, este complet gresita”.

Cat despre problemele de infrastructura pe care le are tara, CEO-ul Vodafone intreaba, retoric, unde NU sunt probleme de infrastructura stradala? “California are probleme ENORME de infrastructura! Nu te-ai asteptat intr-un stat cu o economie atat de puternica, dar totusi…Fiecare tara are problemele sale, insa pana la urma, unele sunt comune”.

Intre timp, comandam felul principal – Ravinder serveste legume cu somon, in timp ce eu comand o portie de paste cu branza.

Ce ar schimba la industrie

Lumea se schimba extrem de repede si Ravinder este surprins de multiplele idei despre care citeste, zi de zi; totodata, se gandeste cum si daca pot fi implementate in Vodafone. “Nu cred ca ducem lipsa de inovatie si ideile, noile concepte, mi-au depasit oricum limitele imaginatiei”, spune el.

“Mai important este ce sa alegi din toate aceste idei si, mai ales, cum sa le implementezi astfel incat sa beneficieze cat mai multe persoane din societate. Cred ca partea care este deseori lasata mai la o parte este componenta sociala, chiar si de mediu”.

Pe de alta parte, realitatea virtuala si machine to machine reprezinta teritorii care lui Ravinder i se par fascinante si in care se pot face o multime de lucruri. “Aceste doua zone vor schimba in mod important lumea in care traim. In 15 ani, cand probabil aceste concepte vor deveni mainstream, vom vedea o societate complet schimbata”.

O zi din viata lui Ravinder. Cum priveste angajatii si partenerii de afaceri

Rade cu pofta si spune ca, de fapt, “ziua sexy si incitanta din viata unui CEO nu este…chiar asa de sexy; implica foarte foarte multa munca, foarte multe intalniri si decizii”.

Recunoaste ca este putin lenes dimineata – citeste la prima ora Financial Times, face acest lucru din reflex in ultimii ani. “Seara nu imi place in mod special sa citesc ceva anume, secretara mea imi transmite prioritatile pentru ziua urmatoare, intalnirile la care trebuie sa ajung sau ce am ratat in ziua respectiva. Mai lucrez, in medie, inca o ora de acasa, pentru a ma pregati pentru ziua urmatoare. Apoi ma relaxez – citesc, ma uit la un film sau serial”.

Citeste si:

Per total insa, viata de CEO implica foarte multe intalniri cu angajati, dar si cu parteneri si clienti.

Atunci cand vine vorba de parteneri de business, Ravinder Takkar se arata foarte calculat. “Daca vrei sa faci business cu cineva, trebuie sa il cunosti foarte bine, pentru ca brandul nostru este, automat, asociat cu al partenerului. Deci aici lucrurile sunt albe sau sunt negre. Apoi, brandul nostru este mai mare si mai important decat al oricui –inclusiv decat noi, ca persoane fizice. Nu am autoritatea si nici nu doresc sa asociez brandul Vodafone cu oricine pentru ca, asa cum spuneam, este peste mine”.

Vodafone cauta fidelitate de la parteneri, dar si entuziasmul lor. “Cand eram mai tanar, in cariera, eram ceva mai analitic decat acum. In prezent, sunt ceva mai empatic, imi inteleg mai bine limitarile, incerc sa comunic mai deschis, totul se face prin fortele oamenilor si colegilor mei. Biroul meu este deschis, nu sunt bariere, lucram open space, este un lucru important, poti saluta mai usor colegii, schimba o vorba cu ei – asta, evident, cand nu esti peste cap cu treaba”.

Similar, considera ca angajatii ar trebui sa intruneasca, pe langa altele, si calitatile partenerilor de afaceri, companiilor. “Pana la urma, afacerile sunt conduse de oameni. Vrei ca angajatii sa creada in ceea ce fac, sa fie fideli; daca vii doar pentru a lua banii la finalul lunii, nu este bine. Trebuie sa iti placa ceea ce faci, sa investesti in companie. Acesta este un element important. Mai mult, este important sa lucrezi bine cu colegii, sa interactionezi, sa fii o persoana placuta. Cei mai buni angajati nu sunt cei mai destepti, care au studiat cel mai bine, ci cei care sunt fideli, cei care stiu sa comunice, sa se descurce in diferite situatii”, puncteaza Ravinder.

Reusite si erori la Vodafone

Il rog pe Ravinder sa imi spuna o eroare si o reusita memorabila de cand este la Vodafone. Incepe cu greseala – in 1999, Vodafone incerca unul dintre cele mai ambitioase planuri ale sale de atunci, care gravita in jurul monetizarii continutului prin terminale mobile. “Astazi pare ceva banal, insa atunci era ceva extrem de nou. Am incercat timp de doi ani sa implementam conceptul, am cheltuit o gramada de bani, am pierdut foarte mult timp si, in final…a esuat complet. Si nu pentru ca ideile noastre erau gresite, sau ca faceam ceva gresit si erau doar nebunii, ci doar ca piata nu era pregatita, ecosistemul nu era bun”.

Ce a invatat? Cu cele mai bune intentii, cea mai buna tehnologie, bani multi, nu poti forta o idee pentru care piata nu este pregatita, si aceea a fost o lectie extrem de importanta, care se aplica si in prezent. Daca functioneaza in laborator si in teste, nu inseamna ca va merge si in viata de zi cu zi. Nu poti forta ceva, doar prin puterea vointei, a banilor, a tehnologiei. “Au fost cei mai frustranti doi ani din cariera mea, dar si unii dintre cei mai importanti”.

Partea pozitiva – “simt ca am reusit sa inserez in organizatie o viziune mai clara despre ce trebuie sa realizam, si, in paralel, o viziune foarte clara despre ce ar trebui sa facem pentru a atinge acele scopuri. Iar scopurile le stii”.

Discutie spumoasa cu seful Vodafone:de ce a renuntat la abonamentul TV

Discutie spumoasa cu seful Vodafone:de ce a renuntat la abonamentul TV

“Prima oara cand am venit in Romania eram destul de pierdut. Simt insa ca organizatia stie ce incearca sa realizeze si, de asemenea, stim si ce trebuie sa facem pentru a ajunge acolo”.

In ceea ce priveste viitorul telecom, Ravinder este sigur ca cererea pentru serviciile oferite in prezent nu va scadea in urmatorii ani ci va creste pe masura ce lumea in care traim devine din ce in ce mai conectata. “Asteptarile noastre sunt din ce in ce mai ridicate; Omenirea asteapta cu sufletul la gura ca noi lucruri sa fie inventate si sa devina accesibile, lucruri la care doar visam. Daca ne intoarcem in timp si intrebam oamenii de acum cinci ani cum va arata omenirea peste jumatate de decada, sunt sigur ca nu ar intui cu exactitate. Un lucru este sigur – cererea si nevoia de comunicare si interconectare nu va scadea”.

Provocarile tin de aglomeratia din industrie, care “va avea un impact masiv, cine reuseste, cine esueaza, o sa asistam la falimente, achizitii, fuziuni, toate aceste lucruri prezente intr-o piata aglomerata cum este cea a telecom. Apoi, o alta parte importanta pentru industrie, tine de reglementari – neutralitatea Internetului, privacy, securitate. Abia zgariem suprafata tehnologiei, cred ca peste cativa ani de acum vom deveni si mai dependenti de tehnologie si termeni precum Internet neutrality, protejarea vietii private a utilizatorilor si un sistem de securitate puternic vor deveni din ce in ce mai importante. Important va fi deci cum vor fi reglementati acesti factori”, considera Ravinder.

Mai are timp de sport?

Brusc, Ravinder se invioreaza si incepe sa vorbeasca mai liber si cu pasiune, fara sa isi aleaga cuvintele, cu grija, cum a facut in ultimele fraze. “Sportul meu preferat? Golful!”. Glumesc si il intreb daca golful este considerat a fi sport! Rade si spune “Pana acum mi-a placut de tine, de aici inainte…Da, este sport, provoc pe oricine nu a jucat sa se duca sa incerce si apoi sa vina si sa imi spuna ca nu este un sport. Necesita concentrare, agilitate, atentie, sa fii destul de bine cladit, sa ai ceva forta. Iti dezvolta foarte bine coordonarea dintre mana-ochi”, spune, inflacarat, seful Vodafone Romania.

Din pacate, Ravinder nu a gasit terenuri foarte bune in Romania, asa ca pentru a juca se duce la vecini din sud, Bulgaria, motiv pentru care nici nu joaca prea des. “Plus ca o partida se poate intinde ore bune, este destul de «time consuming»”.

Intre timp a sosit si mancarea, iar in farfuriile noastre pare sa fi existat un adevarat efort de design, care sa ne imbie sa savuram mancarea.

De la sport, trecem la carti. Ravinder spune ca prefera sa citeasca reviste, articole, TheEconomist in fiecare saptamana, Wired Magazine. “Citesc carti mai ales cand sunt in concedii. Toata familia mea este in SUA, asa ca acolo merg cand am zile libere – imi vad sotia, copiii, fratii, surorile, nepoteii…si pe drum sau acolo am si timp sa citesc. Cel mai recent am lecturat biografia lui Steve Jobs, a fost interesanta, dar nimic surprinzator, este o carte comerciala. Freakonomics sau The Tipping Point au fost, ambele, mai bune decat biografia lui Steve Jobs”.

In general, ii place sa citeasca biografii, este o oportunitate buna de a fi inspirat, de a vedea unghiuri despre cineva pe care nu le poti vedea in public. Cat despre presa din Romania, Ravinder Takkar considera ca in tara nu este, din pacate, destul “jurnalism serios, care sa nu urmareasca senzationalul. Sunt prea putini oameni care sa scrie chestiuni serioase, cu adevarat interesante. In al doilea rand, se cauta in general unghiuri senzationaliste si nu informative; cu alte cuvinte, scoti in titlu si primele paragrafe ceva care nu este atat de util pentru cititori, doar pentru a atrage trafic. Din pacate, acesti doi factori merg mana in mana. Apoi, un al treilea factor, pe care nu il cunosc atat de bine, este afiliere politica, un lucru extrem de periculos si nesanatos pentru media”.

De la carti, mai este doar un pas pana la a saptea arta, cinematografia. “Imi plac filmele care ma relaxeaza, dar care au si o intorsatura deosebita – mai mult decat ceva liniar, violent doar de dragul violentei, ceva neprevazut. Imi plac povestile care au multiple povesti si, la un moment dat, se conecteaza, se intalnesc. JFK, cu Kevin Costner, regizat de Oliver Stone, este unul dintre filmele interesante, de exemplu. De asemenea, mi-a placut si Gone Girl, am citit cartea si am vazut si filmul”, spune el.

Persoane care inspira

Nu poti ajunge sus pe scara ierarhica fara a fi inspirat si uneori sprijinit de persoane cu experienta. “Am fost norocos sa cunosc cativa oameni fantastici in cariera mea. Multi dintre ei sunt din Vodafone, nu cred ca i-ai cunoaste. Daca ar fi insa sa aleg lideri business de exceptie as enumera Bill Gates, Steve Jobs, Larry Ellison, ei au fost intotdeauna forte care au impins industria din spate, au construit business-uri extraordinare, sustenabile”.

Intre timp terminam felurile principale si, sarind peste desert, cerem fiecare cate o cafea.

Daca ar putea servi aceasta cafea alaturi de o personalitate, Ravinder nu ezita. “Este simplu, sunt din india, de religie Sik si deci mi-ar placea sa il cunosc pe profetul meu. A trait acum 500 de ani si, cu toate acestea, a fost extrem de avantgardist, a putut sa priveasca intr-un viitor extrem de indepartat, in conditiile in care nu puteai afla ce se intampla la 100 de km de tine si mi se pare absolut fascinant. Nu stiu daca as zice ca as vrea sa iau pranzul cu el, dar ar fi absolut uimitor sa stau cateva minute cu el!”.

O alta figura istorica interesanta cu care i-ar fi placut sa se intalneasca este Winston Churchill, un alt om care a impactat Omenirea. Apoi, tot din India, Mahatma Gandhi.

Pe latura business, Ravinder glumeste si spune ca ai putea sa iei pranzul cu Warren Buffett daca vrei, singurul inconvenient mic fiind ca ar trebui sa scoti din buzunar cateva sute de mii de dolari. “Evident, ar fi fost foarte placut sa iei pranzul cu Steve Jobs”.

Diferenta dintre angajatii romani si cei britanici

In Romania, angajatii Vodafone sunt, in general, mai fideli brandului si angajatorului decat sunt cei din Marea Britanie. Totodata, britanicii sunt mult mai individualisti.

“In Marea Britanie, oamenii muncesc pentru ei, nu se ataseaza asa mult de munca. In Romania, vad oamenii care vorbesc cu mandrie de faptul ca sunt de 10 ani la Vodafone, sau mai mult, pun mai mult suflet, in general. Alt exemplu: acolo, un manager nu vine catre ei si le spune ce trebuie sa faca, ci le da de inteles ce ar trebui sa faca, se merge pe sugestii, in timp ce in Romania sistemul este ceva mai directiv. Daca vreau sa transmit ceva unui coleg, acela prefera sa ii spun cat mai raspicat ce se asteapta de la el”, subliniaza Ravinder.

Cu alte cuvinte, britanicii transmit informatii prin introduceri de genul “mi-ar placea sa….” Sau “ar fi interesant sa….”. In timp ce in Romania se prefera si sunt mai apreciate exprimarile mai directe. Probabil o chestiune de obisnuinta si mentalitate. In SUA, lucrurile stau diametrat opus fata de Marea Britanie – “seful vine, iti spune ce sa faci, daca nu faci, afara. Evident, cu exceptii”, spune Ravinder.

Incheiem intalnirea de aproape doua ore discutand despre reintoarcerea, dupa mai mult de douazeci de ani, a lui Ravinder in India, la filiala Vodafone din tara asiatica. “Se asteptau de la mine sa stiu totul! Vorbeam limba, normal, dar nu eram deloc familiar cu piata telecom din regiune. A fost ciudat”, rade el. “Sotia insa…s-a simtit extraordinar! Oamenii nu aveau asteptari de la ea, fiind practic turista”.

In timp ce coboram pe scarile cu covor rosu, continuam dialogul, de data aceasta ajunsi tocmai in Japonia. Ravinder povesteste cat de important este pentru cei de acolo sa fii punctual si cum, pentru a se lua o decizie intr-o companie, trebuie ca absolut toti angajatii sa se puna de acord. "Dureaza uneori si luni pana cand se implementeaza o idee...a fost o reteta a succesului, pentru un timp, acum este si motivul pentru care unele companii se confrunta cu probleme", spune Ravinder.

Iesim in soarele dogoritor si ne indreptam spre locul unde vajnica-mi bicicleta este legata. "Eu o sa merg pe jos...e la 20 de metri!", spune Ravinder, descoperindu-si dintii foarte albi. "Sa conduci cu grija!".

FOTO: Mircea Dragos