Acesta considera ca primul pas in implementarea Netcity este realizarea unui studiu judicios care sa tina cont nu numai de configuratia subterana a Bucurestiului ci si de necesitatile si interesele operatorilor de cablu.

Marii operatori dispun de resurse considerabile pentru a construi retele subterane de fibra optica, separate de fibra neagra - marea retea a municipalitatii. Accesul la fibra neagra se va face pe baza unui contract d einchiriere incheiat cu Primaria Capitalei.

Operatorii de cablu propun municipalitatii un sistem de gruparea fibrei negre publice cu retelele de fibra optica ale companiilor de cablu intr-un "manunchi" comun.

Atat Alexandru Oprea, directorul general al RCS&RDS, cat si directorul general UPC, Richard Anderson, considera ca astfel se va respecta dreptul fundamental al economiei de piata, acela ca fiecare companie este libera sa decida asupra modului in care isi investeste resursele.

Fibra optica in provincie

Cu toate acestea reprezentantii marilor operatori de cablu cred ca implementarea unui astfel de proiect inseamna un pas important in dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului, fiind de asteptat ca sistemul de retea de fibra optica subpamanteana sa fie adoptat si de alte orase din tara.

Demersul autoritatilor este pozitiv pentru ca o retea subterana de cablu este mult mai sigura si mai eficienta decat una aeriana, insa investitiile pentru o astfel de retea nu se justifica decat in orasele cu o densitate mare de locuitori, a mai declarat Petric.

Peste tot in tara companiile de cablu se lupta cu autoritatile si cu fiscalitatea locala, pana nu demult existand asa numitele taxe de umbra, primariile sustinand ca pe sub retelele aeriene nu se mai poate construi, a completat acesta.

Prima etapa de realizare a retelei magistrale de fluxuri informationale din Bucuresti, Netcity, presupune o investitie de 100 de milioane de euro din partea partenerului privat al Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), a declarat anterior Alexandru Radu, director executiv in PMB.

In cadrul viitorului parteneriat public - privat de constructie a Netcity, primaria va pune la dispozitie domeniul public, in timp ce partenerul va asigura finantarea, proiectarea, executia, administrarea si dezvoltarea retelei metropolitane.

Parteneriatul va dura 49 de ani, insa PMB nu a selectat inca compania care va dezvolta proiectul.

Netcity va implementa conceptul "fiber to the home", adica un sistem deschis de servicii cu o viteza de minimum 1 Gbps la beneficiar. Primaria isi propune astfel, sa creeze premisele includerii telecomunicatiilor din Bucuresti in cadrul serviciilor publice, punand bazele "societatii informationale" la nivelul Bucurestiului.

Citeste si:

In opinia directorului executiv "pana in prezent, fiecare societate, publica sau privata, si-a dezvoltat propria retea de telecomunicatii, avand ca efect o dezvoltare haotica si inestetica data de cablurile care incarca stalpii capitalei".

Reteaua metropolitana de fibra optica va asigura servicii de inchiriere de linii cu infrastructura superioara pentru toti operatorii interesati, va elimina dispunerea aeriana a cablurilor si va oferi acces la informatie la preturi reduse pentru utilizatorul final, considera Radu.

"Fac un apel catre administratorii tuturor retelelor din Bucuresti sa isi declare amplasarea cailor de comunicatie oriunde s-ar afla dispuse; majoritatea retelelor amplasate aerian sunt ilegale, fara autorizatie de constructie, iar proprietarii lor nu platesc taxa de ocupare a domeniului public", a avertizat Radu vizand retelele de cartier si marii furnizori de internet ori cablu TV.

Cablistii asteapta autorizatiile

Directorul de marketing al asociatiei retelelor de cartier - Interlan, Nicolae Duicu a declarat pentru NewsIn ca pana acum primaria a refuzat sa dea orice fel de autorizatie din lipsa cadrului legislativ. "Cu toate acestea, retelele de cartier sunt partenere de negociere cu primaria capitalei in cadrul proiectului Netcity: am pus la dispozitia administratiei publice toate traseele noastre de cablu cu fibra optica."

"Sunt sceptic in ceea ce priveste ducerea la bun sfarsit a proiectului Netcity, in special pentru ca e vorba de primaria capitalei", a declarat Duicu. Pana in 2014 tehnologia informatiei va evolua si vor aparea solutii mai putin costisitoare, iar in momentul de fata retelele de cartier, in termeni absoluti, au cel mai redus pret al accesului la informatie, a opinat Duicu.

Serviciile de furnizare de internet de banda larga pentru utilizatorii individuali au crescut anul trecut cu o rata de aproximativ 900%, iar numai in Bucuresti, retelele de cartier controleaza o cota de piata de peste 13%.

Asociatia Interlan a fost fondata la sfarsitul anului 2004 avand un numar initial de 10 membri. In timp, retelele de cartier au devenit o alternativa economica a cererii de informatie si comunicatie electronica, devenind adevarati furnizori de internet locali.

Interlan a adunat pana in prezent in randurile sale un numar de 35 de membri, alti 15 aflandu-se in curs de aderare. Cele 35 de companii ofera servicii de acces la Internet pentru aproximativ 50.000 de utilizatori casnici din Bucuresti.

Asociatia a fost infiintata atat pentru a oferi ajutor retelelor de cartier sub forma consilierii legale si tehnice, cat si pentru a urmari si promova obiectivele comune ale companiilor membre, unul din obiectivele asociatiei pe viitor fiind in impunerea un brand Interlan pe piata furnizorilor de servicii internet din Bucuresti.

Retelele marilor operatori de cablu, RCS&RDS si UPC Romania au in mediul urban o penetrare medie de peste 70%, iar in Bucuresti de aproape 90%.