Guvernul american a inceput sa manifeste interes fata de operatiunile Microsoft inca din 1991, an in care Federal Trade Commission (FTC) a declansat o ancheta pentru a stabili daca Microsoft abuzeaza de pozitia de monopol pe care o detine pe piata sistemelor de operare. Comisia FTC a hotarat in urma unui vot strans sa inchida investigatia, insa Departamentul de Justitie (DOJ) a deschis propria ancheta, care a condus la declansarea unui proces in care SUA acuza Microsoft de practici monopoliste.

Procesul a fost declansat in mai 1998 de catre DOJ si 20 de state americane. Principala acuzatie a fost ca Microsoft a abuzat de pozitia de monopol pe piate sistemelor de operare si a folosit practici anticoncurentiale prin includerea browser-ului Internet Explorer in pachetul de vanzare a sistemelor Windows.

Companiile rivale care dezvoltau si comercializau alte aplicatii pentru navigarea pe internet au reclamat practica Microsoft drept anticoncurentiala, pentru ca Internet Explorer era livrat gratis tuturor utilizatorilor de Windows, in timp ce produsele concurente trebuiau cumparate separat. Reprezentantii Microsoft au sustinut pe toata perioada procesului ca Internet Explorer este doar o caracteristica a produsului Windows si nu un produs in sine. De asemenea, au existat acuzatii ca gigantul lui Bill Gates, pe langa faptul ca ofera gartis propriul browser, a mai si programat sistemul de operare Windows astfel incat sa dezavantajeze celelalte produse din aceasta categorie.

Departamentul de Justitie a mai acuzat compania si de presiuni asupra producatorilor de calculatoare personale care au fost fortati sa includa Internet Explorer ca parte a instalarii sistemului de operare Windows.

Microsoft s-a aparat public prin campanii publicitare agresive in care afirma ca aceste actiuni in justitie sunt un atac la adresa inovatiei, dezavantajeaza utilizatorii si sunt in fapt opera companiilor rivale care sunt geloase pe succesul produselor Microsoft.

In noiembrie 1999, judecatorul care a condus audierile a decis ca dominatia Microsoft pe piata sistemelor de operare pentru calculatoare personale constituie in fapt un monopol si ca actiunile companiei au dezavantajat clar concurenta, aminteste NewsIn. Ulterior, in aprilie 2000, instanta a hotarat ca practicile monopoliste de care se face vinovata compania vor fi oprite prin divizarea Microsoft in doua entitati separate, dintre care una va produce sisteme de operare si cealalta restul aplicatiilor software.

Microsoft a facut apel la decizia din 2000. Departamentul de Justitie, aflat sub administratia George W. Bush, a anuntat in septembrie 2001 ca nu mai doreste divizarea Microsoft si ca va opta pentru alte sanctiuni antitrust. In luna noiembrie a aceluiasi an, DOJ a ajuns la o intelegere cu Microsoft, prin care compania se angaja sa faca publice codurile sursa folosite la realizarea programelor proprii, permitand astfel altor companii sa dezvolte aplicatii compatibile cu sistemele de operare Windows.

Procesul antitrust intentat lui Microsoft a fost criticat ca fiind un atac nejustificat la adresa unei companii care are o cota de piata mai mare decat a concurentilor doar pe motiv ca este mai competitiva si ofera utilizatorilor produse de o calitate superioara. De asemenea, au existat voci care au desemnat acest proces ca fiind rezultatul unei aliante intre structurile guvernamentale si companiile rivale Microsoft, alianta menita sa dezechilibreze piata libera prin coercitie guvernamentala. O alta critica adusa actiunii impotriva Microsoft a fost ca singurele monopoluri care trebuie desfiintate sunt cele de natura coercitiva si eventualul monopol Microsoft nu se inscrie in aceasta categorie.

Citeste si:

Laureatul premiului Nobel Milton Friedman a afirmat ca procesul impotriva Microsoft a creat un precedent periculos si pune bazele unui amestec in cresterea mecanismelor regulatorii ale guvernului intr-o industrie care pana la acel moment nu era perturbata de aceste intruziuni, toate acestea afectand progresul tehnologic in domeniu. Mai mult, chiar Friedman a sustinut ca legile antitrust fac mai mult rau decat bine si ca ele nu ar trebui sa existe.

Microsoft, acuzat de practici anticoncurentiale de CE

Microsoft a avut probleme si cu autoritatea antitrust a Comisiei Europene. Astfel, comisarul UE pentru probleme de concurenta, Mario Monti, a acuzat, in martie 2004, practicile anticoncurentiale ale Microsoft si a amendat cu jumatate de miliard de euro gigantul mondial.

Uniunea Europeana a hotarat, in 2004, ca Microsoft sa fie sanctionata cu o amenda de 497 de milioane de euro pentru practici anticoncurentiale. Sanctiunea financiara a fost insotita de impunerea obligatiei ca, pana la 15 decembrie 2005, Microsoft sa faca publica o documentatie completa despre sistemul de operare Windows, oferind companiilor concurente protocoalele necesare pentru dezvoltarea de aplicatii compatibile cu Windows.

Mai mult decat aceasta sanctiune, gigantul american este obligat sa isi vanda sistemul de operare Windows fara programul Media Player si sa divulge documentatia tehnica necesara crearii Windows producatorilor de software concurenti. Nemultumiti de constrangerea de a-si livra secretele tehnologice si de a intrerupe practica de la baza strategiei Microsoft, aceea de a vinde sistemul Windows, cu care opereaza noua calculatoare din zece, cu programe preinstalate, printre care Media Player, Internet Explorer, grupul din SUA facuse, la acea vreme, recurs la curtea de justitie europeana.

Actualul comisar european pentru concurenta, Neelie Kroes, care l-a inlocuit in 2004 pe Mario Monti, a hotarat, pe 15 decembrie 2005, sa sanctioneze grupul daca nu accepta sa furnizeze informatiile solicitate.
Comisia Europeana a hotarat, pe 12 iulie 2006, impunerea unei noi amenzi de 280,5 milioane de euro pentru nerespectarea deciziei din 2004. Inainte de aceasta data, CE nu a mai amendat niciodata o companie pentru motivul ca aceasta nu s-ar fi conformat cu o hotarare anterioara a Comisiei.

Microsoft a avut un venit anual de 44,28 miliarde dolari, in anul fiscal incheiat in iulie 2006, iar pentru acest an fiscal fiind compania a estimat un venit de 50 miliarde dolari si si-a majorat previziunile sale de profit pentru intregul an la 1,45-1,47 dolari/actiune.