De ce costa eRomania 500 mil. euro?

Suma de aproximativ 500 milioane euro estimata pentru implementarea strategiei aprobate de Guvern va avea urmatoarele surse:

- fondurile structurale puse la dispozitia tarii noastre de Uniunea Europeana;

- alte tipuri de fonduri nerambursabile;

- parteneriate de tip public-privat;

- credite furnizor;

- credite de angajament, inclusiv sub forma specifica, direct legate de economiile facute;

- concesiuni de servicii si outsourcing.

“Strategia eRomania implica mai mult decat un simplu site sau portal, asa cum s-a speculat. Este vorba despre interconectarea intregii administratii publice din Romania, atat centrala cat si locala, astfel incat sa intram in randul lumii din punctul acesta de vedere. Venim in intampinarea cetateanului pentru ca acesta sa nu mai piearda nici timp, nici bani pe la usile institutiilor publice. Economisim prin transparenta totala banul public si ajungem la nivelul la care putem accesa oricand, din orice loc informatia corecta si, nu in ultimul rand, sigura”, a afirmat Gabriel Sandu (foto), seful Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI), .

Strategia nationala e-Romania urmareste modernizarea statului prin informatizarea interactiunii cu cetatenii și companiile.

La nivelul PIB, contributia si efectele informatizarii serviciilor publice se vor cifra la 90 milioane euro in 2010 si 190 milioane euro in intervalul 2011-2013

Ministerul va integra demersurile institutiilor din administratia publica in implementarea strategiei eRomania, care vizeaza trei tipuri de servicii:

- electronice (ex: infiintarea de firme, avize de constructie, schimbarea adresei, plata taxelor si impozitelor);

- de informare online (ex: transport, justitie, agricultura, turism);

- suport (ex: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronica).

Pe termen scurt si mediu, eRomania va realiza 300 de servicii electronice operationale pana la sfarsitul anului 2011, interconecta si informatiza Guvernul Romaniei si institutiile publice.

Pentru operationalizarea acestor servicii, MCSI a indentificat 26 de directii grupate in patru categorii:

1. Cresterea capacitatii Guvernului de a lua decizii pe baza mijloacelor puse la dispozitie prin societatea informationala

· Facilitarea obtinerii de date, informatii si rapoarte in timp real

· Aplicarea indicatorilor generali privind dezvoltarea societatii Informationale pentru a crea o imagine de ansamblu si oferi o ierarhizare a domeniile prioritare de interventie

· Aplicarea de indicatori pe sectoarele specifice Societatii Informationale (eGuvernare, eParticipare, eSanatate, eEducatie s.a.) pentru a crea o radiografiere obiectiva privind performantele inregistrate pe fiecare sector si directie de actiune corespunzatoare

· Fundamentarea deciziilor ce privesc actul de guvernare prin utilizarea si prelucrarea de date, informatii si documente actualizate

2. Eficientizarea relatiilor cu institutiile publice

· Cresterea accesului la serviciile publice electronice

· Intarirea increderii in serviciile publice electronice

· Garantarea protejarii datelor personale

· Cresterea performantei administratiei prin intermediul serviciilor publice electronice

· Adaptarea organizarii statului la economia bazata pe servicii publice electronice, sprijinirea proceselor de descentralizare

3. Suportul societatii informationale

· Infrastructura si serviciile suport pentru societatea informationala

· Difuzarea continuturilor publice si patrimoniale

· Cresterea utilizarii serviciilor publice electronice in sistemul educational

· Adaptarea formarii la necesitatile economiei

· Facilitarea accesului la justitie prin intremediul serviciilor publice electronice

· Evaluarea introducerii elementelor “tele”(munca, medicina, learning, training)

· Valorificarea potentialului turistic prin intermediul serviciilor publice electronice

· Valorificarea potentialului cultural, cu accent pe spatiul francofon, prin intermediul serviciilor publice electronice

· Dezvoltarea comertului bazat pe servicii publice electronice

· Cresterea calitatii actelor medicale si a starii de sanatate prin intermediul serviciilor publice electronice

4. Contextul international

· Cresterea nivelului de securitate informatica

· Reevaluarea statutului gazdei pentru date

· Cresterea competitivitatii si dezvoltarii operatorilor economici prin intermediul serviciilor publice electronice, contributia la intretinerea unui mediu competitiv, supravegherea ajutoarelor de stat sau a altor beneficii.

· Reevaluarea modelelor de crestere durabila prin intermediul serviciilor publice electronice

· Implicarea directa a cercetarii-dezvoltarii-inovarii in introducerea serviciilor publice electronice

· Cresterea eficientei investitiilor in servicii publice electronice

· Pregatirea guvernarii europene si internationale bazate pe servicii publice electronice.